CEDO: România are șase luni să propună soluții pentru situația din penitenciare
Condiţiile de detenţie din penitenciarele din România contravin Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi arată o disfuncţionalitate structurală care necesită adoptarea de măsuri generale de către stat, a decis marţi Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, informează News.ro.
ACTUALIZARE 11.10. Condiţiile de detenţie din penitenciarele din România contravin Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi arată o disfuncţionalitate structurală care necesită adoptarea de măsuri generale de către stat, a decis marţi Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.
România are la dispoziţie şase luni pentru a stabili un calendar de rezolvare a situaţiei din închisori.
CEDO a decis că România trebuie să plătească, în total, 16.000 de euro despăgubiri morale şi 1.850 de euro cheltuieli de judecată, după ce instanţa europeană a fost sesizată de Daniel Arpad Rezmiveş, Laviniu Moşmonea, Marius Mavroian şi Iosif Gazsi în legătură cu condiţiile din închisorile din România.
Asyfel, Remiveş şi Gaszi vor primi despăgubiri în valoare de 3.000 de euro fiecare, iar Mavroian şi Moşmonea câte 5.000 de euro fiecare. În plus, Moşmonea va primi 1.850 de euro pentru cheltuieli de judecată.
Magistraţii CEDO însărcinaţi cu dosarul au decis, în unanimitate că România a încălcat Articolul 3 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, ce interzice tratamentele inumane sau degradante.
Reclamanţii s-au plâns, printre altele, de supraaglomerarea din celule, de insuficienţa instalaţiilor sanitare şi de lipsa de igienă, de calitatea scăzută a hranei, de şobolani şi insecte în celule.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat luni, la dezbaterile din Comisia Juridică a Senatului privind legea graţierii, că va veni în câteva zile cu proiectul de lege privind modificarea Codului Penal şi a anunţat că marţi Curtea Europeană a Drepturilor Omului se va pronunţa în legătură cu decizia pilot referitoare la situaţia din penitenciare.
„Ceea ce discutăm noi aici reprezintă un segment din politica penală, dar şi o parte din măsurile pe care CEDO le aşteaptă faţă de starea de aglomeraţie şi condiţiile din penitenciare. Ca ministru al Justiţiei, ce aş putea afirma în aşteptarea deciziei: Guvernul a iniţiat o serie de măsuri consistente pentru înlăturarea condiţiilor precare, pentru îndeplinirea exigenţelor stabilite de Convenţia Drepturilor Omului, legislaţia României şi jurisprudenţa CEDO: modernizarea penitenciarelor, construcţia de noi penitenciare, legea graţierii, legea recursului compensatoriu”, a precizat ministrul Justiţiei.
El a declarat că, după decizia CEDO, va prezenta o foaie de parcurs pentru îndeplinirea cerinţelor instanţei.
„Cu speranţa că judecătorii europeni cunosc realitatea din România, că judecătorii nu se aşteaptă la faptul ca noi să fim cei mai buni şi să implementăm cele mai înalte standarde. Judecătorii să constate voinţa, determinarea, buna noastră credinţă spre ireversibilitate, spre îndeplinirea standardelor europene, spre respectarea cerinţelor de detenţie din penitenciare. Eu personal aştept decizia de mâine (marţi – n. r.), sper într-o decizie echilibrată care să înţeleagă condiţiile concrete de la noi, o decizie după care vom veni cu acea foaie de parcurs, măsurile pe care le vom lua pentru îndeplinirea tuturor deciziilor din decizie”, a mai declarat Tudorel Toader.
Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, în 24 ianuarie, la Strasbourg, cu preşedintele CEDO şi cu preşedintele Comisiei de la Veneţia, în contextul discuţiilor legate de legea graţierii unor fapte şi după ce mai mulţi politicieni, inclusiv fostul ministru al Justiţiei Florin Iordache, au invocat că acest proiect al legii graţieii, adoptat în 31 ianuarie, în aceeaşi şedinţă a Guvernului Grindeanu în care a fost aprobată şi OUG 13, a fost elaborat pentru a „evita o hotărâre pilot la CEDO”. Fostul ministru Florin Iordache susţinea că România trebuie să vină cu un pachet de legi pentru a rezolva problema supraaglomerării din închisori şi pentru a evita astfel o eventuală penalizare de 80 de milioane de euro anual din partea CEDO. Decizie pilot a CEDO care ar duce România într-o situaţie de a plăti aproximativ 80 de milioane de euro pe an a fost invocată şi de premierul Sorin Grindeanu, care susţinea că acest calcul aparţine vechii guvernări, el făcând referire la o declaraţie a fostului ministru al Justiţiei Raluca Prună.
Klaus Iohannis declara, după întâlnirea cu preşedintele CEDO şi cu preşedintele Comisiei de la Veneţia, că a cerut un punct de vedere în legătură cu chestiunea graţierii şi a condiţiilor din penitenciare, el precizând că nu se pune acum problema amendării României din acest motiv. El spunea că suma de 80 de milioane de euro invocată ca amendă este rezultatul unui calcul "făcut pe colţul mesei" şi că subiectul graţierii poate fi abordat doar în cadrul unui pachet mai larg de măsuri privind sistemul penitenciar pe care România va trebui să-l implementeze.
Preşedintele Iohannis mai spunea că, după decizia pilot a Curţii Europene a Drepturilor Omului privind regimul de detenţie din închisorile româneşti, România va avea la dispoziţie încă 18 luni pentru implementarea măsurilor de remediere a situaţiei.
„Decizia pilot va fi redactată şi făcută cunoscută în prima jumătate a anului şi se va referi la situaţia din închisorile româneşti. Lucrurile trebuie privite şi cu realism, şi cu optimism. Se va arăta unde sunt problemele şi se va da un termen destul de generos pentru ca în România să găsim soluţii (...) Graţierea este doar o poibilă soluţie, doar o parte din pachetul care trebuie elaborat”, mai spunea Klaus Iohannis.
Preşedintele CEDO, Guido Raimondi, declara că numărul proceselor ajunse la Curte din România s-a dublat în ultimul an, multe fiind provocate de condiţiile de detenţie, el recomandând măsuri legislative precum cele luate de Italia, unde au fost reduse pedepsele unor deţinuţi, iar altora li s-a comutat sentinţa în arest la domiciliu, cu brăţări de supraveghere.
Preşedintele CEDO afirma că numărul cazurilor aflate în judecată a crescut cu 32%,în special din cauza situaţiilor din trei ţări: Ungaria, România şi Turcia.
„În ceea ce priveşte Ungaria şi România, unde numărul cazurilor a crescut cu 95% şi, respectiv, cu 108% în 2016, acestea se referă în principal la condiţiile de detenţie. Sunt cazuri prioritare, pentru că se află sub incidenţa Articolului 3 al Convenţiei (care interzice tortura şi pedepsele inumane - n.r.), dar sunt şi cazuri repetitive, care reflectă probleme sistemice sau structurale şi necesită soluţii luate la nivel naţional”, spunea Guido Raimondi.
Directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Marius Vulpe, susţinea că pentru a se respecta prevederea că un deţinut are dreptul la patru metri pătraţi şi pentru ca statul român să nu mai fie sanţionat la CEDO din acest motiv, ar trebui fie ca 8.500 de deţinuţi să plece din sistem, fie să se construiască alte penitenciare.
Marius Vulpe preciza că există 33.000 de paturi în penitenciarele din ţară şi 27.500 de deţinuţi, dar că nu este respectată suprafaţa legală pentru fiecare deţinut, respectiv de patru metri pătraţi. El preciza că, pentru a respecta această obligaţie, ar trebui să fie cazaţi 19.500 de deţinuţi.
Directorul ANP adăuga că peste 500 de deţinuţi au câştigat procese la CEDO şi că nu există penitenciar în ţară care să nu aibă cauză pierdută la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Plenul Senatului a adoptat luni, cu unanimitate de voturi, solicitarea Comisiei juridice de prelungire la 60 de zile a termenului de dezbatere a proiectului de lege al graţierii trimis de Guvern pe 31 ianuarie, dar nedezbătut până acum de Parlament.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
