Conversia creditelor în franci elveţieni, amânată la CCR
Curtea Constituţională a amânat din nou decizia privind legea conversiei creditelor în franci elveţieni, depusă de Guvern, după ce în noiembrie discuţiile au fost amânate, în aşteptarea motivării privind Legea dării în plată.
ACTUALIZARE: Ședința CCR pentru pronunțarea privind Legea conversiei creditelor în franci elveţieni a fost amânată până pe 7 februarie pentru o examinarea mai profundă a motivelor pentru care se va lua decizia.
Legat de contestația privind statutul avocatului. președintele CCR, Valer Dornean, a declarat „s-a respins ca neîntemeiată socotind majoritatea care am dat această soluție că textele din lege reușesc să facă un echilibru între dorința de a ocroti dreptul de apărare a celui aparat de avocat, relația specială care există între ei, dorința de a-l apăra și pe avocat dar și interesul societății”.
Judecătorii Curţii Constituţionale au decis, în noiembrie 2016, să amâne pentru 18 ianuarie pronunţarea unei decizii privind Legea conversiei creditelor în franci elveţieni la cursul de la data contractării creditelor, potrivit News.ro.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Sesizarea Guvernului privind legea de modificare a OUG 50/2010, prin care a fost introdusă posibilitatea conversiei creditelor în franci elveţieni la cursul istoric s-a aflat pentru prima dată pe ordinea de zi a şedinţei de plen a CCR, însă Curtea a decis amânarea deciziei.
Potrivit preşedintelui CCR, Valer Dorneanu, decizia a fost amânată pentru ca judecătorii să „aprofundeze” dosarul şi să îl „coreleze” cu decizia privind neconstituţionalitatea parţială a Legii dării în plată, care era în acel moment încă în faza de redactare.
„În privinţa unor puncte, cum ar fi unul foarte delicat cum e retroactivitatea, să nu dăm soluții care nu sunt foarte corelate. Aşteptăm motivarea, pentru că unele chestiuni s-au şi pus în ambele legi”, a explicat el.
Dorneanu a mai precizat că judecătorii au luat o decizie privind retroactivitatea din cazul Legii dării în plată, iar ele sunt conexe. „Nu putem să luăm decizii punctuale, definitive, le vom discuta pe toate”, a mai spus Dorneanu.
Sesizarea a fost făcută de Guvern pe 24 octombrie, după adoptarea de către Parlament a legii care prevede conversia creditelor în franci elveţieni la cursul de la data acordării.
Executivul consideră că legea operează retroactiv, dar a dat aviz pozitiv proiectului în condiţiile în care ar fi fost incluse mai multe prevederi cu caracter social, precum un grad de îndatorare şi un plafon.
Conversia creditelor în franci elveţieni la cursul de la data acordării nu va intra în vigoare înainte ca magistraţii Curţii Constituţionale să verifice dacă legea respectă sau nu Constituţia.
Guvernul consideră că aplicarea legii şi la creditele în derulare contravine principiului neretroactivităţii şi previzibilităţii legii, consacrate de Constituţie. Pe de altă parte, spune că aceste principii pot fi încălcate, dacă există un temei social, potrivit unui punct de vedere transmis Camerei Deputaţilor anterior adoptării proiectului.
Cabinetul Cioloş a cerut ca legea să fie aplicată doar persoanelor fizice consumatori, cu credite de până la 150.000 de euro (echivalent în franci elveţieni) şi cu un grad de îndatorare de peste 50% din veniturile nete. Deputaţii au adoptat însă proiectul în unanimitate, fără a ţine cont de opinia Executivului.
Obiecţiile Guvernului exprimate în dialogul cu Parlamentul au fost reluate în sesizare. „Guvernul a avizat pozitiv în Parlament legea conversiei în franci elveţieni în condiţiile în care forma votată ar fi păstrat caracterul social al iniţiativei parlamentare. Legislativul însă nu a ţinut cont de această opinie transmisă de Guvern şi legea adoptată a depăşit cadrul social motiv pentru care Guvernul contesta aceasta formă la CCR”, au declarat surse guvernamentale pentru News.ro.
Iniţial, la propunerea lui Viorel Ştefan, preşedintele Comisiei de finanţe-bănci, deputaţii au introdus condiţia privind gradul de îndatorare, precum şi un plafon de 250.000 de franci elveţieni, însă, după dispute politice şi cu debitorii cu credite în franci elveţieni, modificările au fost retrase.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
