„Am dispus din oficiu infirmarea Ordonanţei nr. 11/P/2014 din data de 14 octombrie 2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Parchetelor Militare, şi redeschiderea urmăririi penale în cauză. Redeschidere ce urmează să fie supusă confirmării judecătorului de Cameră Preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie", a anunţat Bogdan Licu.
„Am dispus această măsură întrucât am costatat că soluţia de clasare este netemeinică şi nelegală, fiind adoptată pe baza unor cercetări incomplete, cu ignorarea unor informaţii, date şi documente esenţiale referitoare la evenimentele din 1989, aspecte care au condus la stabilirea unei situaţii de fapt incompletă şi, sub unele aspecte, eronată, iar pe cale de consecinţă la o greşită încadrare juridică a faptelor. Toate acestea zădărnicind aflarea adevărului şi identificarea tuturor făptuitorilor, precum şi a făptuitorilor din spatele făptuitorilor. În modul de desfăşurare a anchetei, astfel cum se conturează din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, rezultă că nu a existat o preocupare pentru stabilirea unor asptecte esenţiale referitoare la evenimentele din perioada 17 – 30 decembrie 1989.
Am constatat că procurorii, deşi au efectuat un număr mare de acte de urmărire penală, nu au valorificat importante informaţii şi nici informaţii furnizate de numeroasele lucrări cu referire la aceste evenimente. În multe din aceste cărţi, rapoarte, jurnale, monografii fiind prezentate documente şi mărturii extrem de importante în economia anchetei”, a spus procurorul general interimar.
Bogdan Licu a argumentat decizia redeschiderii dosarelor Revoluţiei spunând că a constatat că ancheta procurorilor militari care au dispus clasarea cauzei a fost, de multe ori, superficială.
„Procurorii nu au făcut niciun demers în vederea declasificării documentelor care au stat la baza elaborării raportului Comisiei senatoriale privind evenimentele din decembrie 1989, în condiţiile în care în această comisie s-au efectuat mii de audieri şi s-au solicitat şi obţinut documente care privesc aceste evenimente de la multe ministere şi instituţii.
Deşi Serviciul Român de Informaţii a întocmit un document amplu referitor la evenimentele din 1989, acesta nu se regăseşte în dosarul de urmărire penală şi nici nu rezultă că s-ar fi făcut vreun demers în vederea obţinerii acestuia.
Nu s-au efectuat activităţi absolut necesare stabilirii condiţiilor în care s-a deschis focul în fiecare caz în parte. În cele mai multe dintre cazurile în care este vorba despre decesul unor persoane nu au fost făcute autopsii, fără să existe vreo justificare pentru neefectuarea acestora.
Nu au fost identificate toate forţele militare sau civile participante la reprimarea manifestaţiilor. Cele mai multe dintre audierile persoanelor care ar fi putut furniza informaţii utile sunt sintetice şi unele de-a dreptul formale”.
În acelaşi timp, Bogdan Licu spune că ancheta nu poate fi închisă din motivul prescripţiei faptelor. Şi adaugă că există indicii pentru cercetări privind infracţiunea de genocid.
„Modul în care s-a desfăşurat ancheta nu corespunde exigenţelor Curţii Europene a Drepturilor Omului în ceea ce priveşte obligaţia statului de a efectua o anchetă obiectivă.
Am constat în această cauză, contrar afirmaţiei procurorilor militari, că nu a intervenit prescripţia răspunderii penale.
Urmează ca în cauză să se efectueze cercetări şi în ceea ce priveşte infracţiunea de genocid contra umanităţii şi de război întrucât din analiza probelor administrate în cauză, contrar opiniei procurorilor militari, rezultă indicii temeinice cu privire la săvârşirea unor astfel de infracţiuni”, a precizat procurorul general interimar.
Citiţi şi:
Ion Iliescu despre dosarul Revoluției: „Ce rost are să dezgropăm aşa ceva?”