Astăzi a fost chemat pentru a-i fi confruntată declaraţia cu cele ale foştilor deţinuţi sau cu cele date de urmaşii victimelor sale. La ieşire Vişinescu a declarat răspicat că nu regretă nimic din faptele comise.
„Nu, nimic, nici vorbă”, a spus Vișinescu, întrebat dacă regretă ce a făcut.
Sunt singurele cuvinte rostite de cel acuzat că a ucis 12 oameni în perioada în care a condus penitenciarul Râmnicu Sărat. Alexandru Vişinescu a ieşit de la audierile de la Parchetul General după două ore.
Alexandru Vişinescu nu regretă nimic. A spus-o răspicat şi în faţa anchetatorilor.
„A fost un simplu executant al legilor aflate în vigoare la acel moment. A avut o activitate normală. Nu a dat dovadă de exces de zel. Este conştient că au fost nişte perioade şi nişte timpuri urâte, când oamenii erau luaţi de acasă seara şi nu ştiau dacă mai trăiesc până a doua zi dimineaţă”, a precizat avocatul Dan Petre.
Cel acuzat de tortură a fost chemat în faţa procurorilor de trei ori până acum. Astăzi, declaraţiile urmaşilor victimelor au fost confruntate cu cele date de Alexandru Vişinescu.
Declaraţiile lui Alexandru Vişinescu au fost înregistrate acum de procurori, pentru ca ulterior să fie transcrise. La 88 de ani fostul comandant al lagărului Râmnicu Sărat nu mai poate scrie pe hârtie. Are însă clar în memorie cei șapte ani cât a avut în mână soarta deţinuţilor politici închişi în temniţa pe care o controla. Printre ei, Corneliu Coposu și Ion Diaconescu.
„Deschideau celula, erai obligat să te întorci cu faţa la perete, nu aveai voie, când se descuia celula şi intra cineva, erai obligat să te întorci cu faţa la perete. Nu aveai voie să stai pe pat în timpul zilei. Patul era tabu. Nu aveai voie să te sui la fereastră”, povestește Valentin Cristea, fost deţinut politic.
Acum, cel poreclit pe vremuri Călăul, este urmărit penal pentru genocid. În total 12 deţinuţi ar fi murit din cauza regimului pe care Alexandru Vişinescu îl patrona. În cazul în care va fi găsit vinovat bărbatul riscă 25 de ani de închisoare, pierderea gradelor militare şi a pensiei militare. Pe listele Institului de Cercetare a Crimelor Comunismului se numără alţi 33 de foşti comandanţi ai lagărelor comuniste, acuzaţi de genocid.