ANALIZĂ Moise Guran. Cui foloseşte decizia Curţii Constituţionale privind interceptările?
O analiză cu privire la impactul acestor decizii a fost făcută de Moise Guran, la emisiunea Biziday.
Curtea Constituţională a decis în 16 februarie că o parte a unui articol din Codul de procedură penală care se referă la interceptarea suspecţilor nu respectă legea fundamentală. Este vorba despre prevederea care permitea, de exemplu, Serviciului Român de Informaţii să asculte telefoanele persoanelor asupra cărora există suspiciuni de încălcarea a legii.
Alineatul din Codul de procedură penală supus controlului de constituționalitateprevede că "procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției ori de alte organe specializate ale statului".
Judecătorii Curţii consideră că articolul de lege nu este suficient de clar pentru că nu sunt nominalizate instituţiile care pot să facă aceste interceptări. Acum, în articol se foloseşte sintagma „alte organe specializate ale statului”.
"Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-un proces de la Tribunalul Bucureşti. Sesizarea la CCR a fost făcută de un grup de turci, iranieni şi chinezi care sunt judecaţi pentru spălare de bani şi evaziune fiscală de peste cinci milioane de euro.
Concret, decizia din februarie face inoperabil în slujba justiţiei tot ce înseamnă tehnică de interceptare, de filaj", a explicat Moise Guran.
Cum se fac interceptările în România?
Moise Guran a explicat cum se fac interceptările în România: "CSAT a decis că SRI este unica autoritate de interceptare pentru a face eficientă lupta justiţiei cu terorismul, evaziunea, etc. Astfel, SRI a fost desemnat de CSAT să se lege la toţi operatorii de telefonie şi comunicaţii – fapt public şi legal. Pentru ca SRI să poată intercepta ce se discută a fost nevoie de softuri de criptare, respectiv de investiţii masive, astfel încât operatorii de telefonie să nu vadă pe cine ascultă SRI.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
În termeni concreţi, când DNA vrea să asculte un suspect de corupţie se cuplează la serverul SRI, în baza unui mandat emis de un judecător, şi la operatorul care are telefonul suspectului".
DNA are un serviciu tehnic în acest sens, serviciu la care a făcut referire ieri Codruţa Kovesi: „În cadrul DNA, noi avem un serviciu tehnic prin care procedăm la punerea în executare a autorizaţiilor de interceptare, este posibil ca în urma motivării acestei decizii să fim nevoiţi să extindem numărul persoanelor care lucrează în acest serviciu şi să întărim serviciul tehnic pentru că am avut situaţii în care am lucrat şi cu alte instituţii pentru punerea în aplicare a acestor autorizaţii. Din momentul în care această decizie ar intra în vigoare ar trebui ca toate autorizaţiile să fie puse în aplicare prin serviciul tehnic, ceea ce înseamnă că trebuie să-l întărim” .
"DIICOT nu are un serviciu tehnic, astfel că Direcţia apelează întotdeauna la SRI", a explicat Moise Guran, care, în analiza sa, face referire la faptul că în ultima perioadă au fost depuse cereri de revizuire în dosare privind anchete făcute în baza interceptărilor.
În acest context, în urmă cu două zile, Raluca Prună declara: „Ministerul Justiţiei înţelege că stabilitatea legislativă şi instituţională a fost o premisă majoră a succesului DNA. Înţeleg ca ministru să promovez o corectare foarte rapidă a dispoziţiilor din codul de procedură penală reţinute de CCR ca fiind neconstituţionale. Ele sunt numeroase, iar unele sunt cu impact decisiv asupra activităţii Parchetelor”.
Noul Cod de procedură penală prevedea, la articolul 453, litera f), că este caz de revizuire atunci când „hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate”.
Plenul CCR a invalidat, prin decizia de ieri, acest articol.
Mai mult, judecătorii constituționali arată că în ceea ce privește sentințele date până acum și în care nu a fost sesizată Curtea Constituțională cu o excepție de neconstituţionalitate având acelaşi obiect (în acest caz, interceptările făcute de servicii) sunt „facta praeterita”, adică fapte care țin de domeniul trecutului, „de vreme ce cauzele au fost definitiv și irevocabil soluționate”.
Prin urmare, doar dosarele în care a fost depusă excepție de neconstituționalitate în ceea ce privește interceptările făcute de servicii pot face obiectul unei revizuiri a sentințelor în baza deciziei CCR din 16 februarie.
Cui poate folosi decizia CCR?
În comunicatele sale de presă, DNA foloseşte exprimarea „În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații”. După decizia CCR din februarie, nu vor mai putea profita de acest sprijin.
"A fost folosită această exprimare în dosare celebre, cum sunt cazurile Dan Voiculescu, Radu Mazăre, Dan Şova, Mădălin Voicu, Viorel Hrebenciuc, Remus Truică, etc", enumeră, în analiza sa, Moise Guran.
După decizia de joi, pot face obiectul unei revizuiri a sentințelor în baza deciziei CCR din 16 februarie dosarele în care a fost depusă excepție de neconstituționalitate în ceea ce privește interceptările făcute de servicii.
Unde vor duce aceste decizii ale CCR este greu de anticipat, cel puţin în acest moment, până la publicarea în Monitorul Oficial a motivărilor, dar „vor fi siguranţă consecinţe”, după cum ieri s-a exprimat chiar şeful DNA.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
