Jocul de-a Apocalipsa. Guvernul a vrut să vadă, într-o amplă simulare, dacă mai poate guverna România în cazul unei „crize complexe”
Distribuiți în jurul a trei mese plasate într-o banală sală de conferințe a unui hotel de 4 stele din Mamaia, 61 de domni și doamne din 22 de „structuri”, ministere și organizații guvernamentale fixează concentrați ecranele laptopurilor pe care le au în față. „Cei 61” se joacă, practic, de-a Apocalipsa, în cadrul primului exercițiu desfășurat în România și organizat de Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, în care s-a testat, în premieră, într-o amplă simulăre, dacă țara noastră e capabilă să îndeplinească cele 7 cerințe de bază ale rezilienței, stabilite de către NATO: continuarea guvernării, comunicațiile, energie, resursa de apă și mâncare, sistemul de transport, mișcările de masă ale unor populații și gestionarea incidentelor cu victime multiple. Statul român a vrut să vadă astfel dacă își poate menține serviciile și funcțiile sale esențiale în cazul unei „crize complexe”, care a presupus mai multe scenarii-dezastru desfășurate „în cascadă” și care au inclus, printre altele, vaste atacuri cyber, atentate asupra sistemului energetic sau infrastructurii critice. Rezultatele, concluziile și detaliile tehnice ale acestei simulări rămân „clasificate”.
Simularea, sau „exercițiul de tip table-top”, cum a fost botezat în prețiosul limbaj de specialitate care însoțește astfel de comunicări publice, a fost realizată în perioada 24-24 octombrie, prin exersarea „modului de rezolvare a unei crize complexe”, după cum se arată într-un comunicat al Centrului Euro-atlantic pentru Reziliență.
„Elaborarea scenariului general și a inject-urilor (n.r.: ipoteze de lucru) a avut la bază un proces de analiză prospectivă care a ținut cont de actualul context de securitate regional, evenimentele imaginate având ca timp de desfășurare vara anului 2023. Este important de menționat că, în afara actorilor naționali implicați, celelalte aspecte ale exercițiului (alți actori relevanți, statali sau non-statali, evenimentele în sine) au fost pur ficționale și au avut exclusiv rolul de sprijini procesul de pregătire”, se mai arată în comunicat.
„Evenimentul dinamic” simulat: criză energetică, a infrastructurii critice, „deplasări necontrolate ale populației”, pe fondul unei campanii de dezinformare
În mare, contextul a fost setat printr-o succesiune de crize în domenii diferite (energie, infrastructură critică, deplasări necontrolate ale populației, cyber etc.), amplificate printr-o campanie de dezinformare, care a generat o reacție emoțională puternică la nivelul unui segment de populație, urmată de deplasări necontrolate ale acestuia din regiunea Constanța către interiorul țării, aspect ce a generat o serie de blocaje și evenimente rutiere pe principalele rute de deplasare, soldate cu victime.
În plus, situația a fost complicată de atacuri cibernetice cu ținte multiple, mijloacele și metodele utilizate de agresori plecând de la simplu la complex, într-o serie dinamică și agresivă (ex.: defacement, DDoS, ransomware, spear-phishing etc.), context ce a provocat jucătorii să-și antreneze abilitățile de protejare a infrastructurilor naționale, fiecare pe domeniul de competență.
„Foarte important este că scenariile astea vin în cascadă, dar în general așa se întâmplă: au crize suprapuse. Dacă faci, de exemplu, simulare pe cutremur, trebuie să iei în calcul că în timpul cutremurului îți cade spitalul care ar trebui să fie loc de bază în gestionarea acestei crize și trebuie să iei în calcul și această ipoteză”, a declarat pentru digi24.ro, Ovidiu Raețchi, președintele Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC), care a adăugat că, în acest fel, s-a testat „capacitatea administrației de a transmite decizii în mod rapid și coerent în orice fel de ipoteză de criză care să afecteze orice palier de decizie”.
„Poți să ai situații în care centrul guvernării să fie, dintr-un anumit motiv, scos din joc, fie paralizat, incapabil să comunice. Ai nevoie de un centru de comandă care să preia atribuțiile”
Cei 61 de participanți la exercițiu au făcut parte din structurile de securitate, dar și din majoritatea ministerelor.
„Aproape toate ministerele din România au componente de reziliență. Lanțurile alimentare - sunt esențiale? Sunt. Trebuie să ai Ministerul Agriculturii. Sănătatea, evident. Energia, evident. Plus toate ministerele de specialitate, Apărare, Interne, Digitalizare etc.”, a explicat Raețchi.
S-a simulat, astfel un „eveniment dinamic, în care presiunea resimțită în procesul de rezolvare a unor incidente foarte complexe a fost contrabalansată de satisfacția gestionării lor în comun”.
„Exercițiul a relevat nevoia unui schimb de informații mai intens între instituțiile publice, ideal prin canale electronice eficiente, securizate și integrate”
Principalele concluzii ale exercițiului, „cu accent pe anumite limitări acționale, dintre care cele mai importante sunt golurile de capabilități”, au fost prezentate într-o sesiune separată unui număr de 14 parteneri „din zona privată, care, prin expertiza proprie și o deschidere semnificativă la dialog, au completat imaginea situațională și au semnalat zone și capabilități importante ce pot fi integrate în efortul autorităților de gestionare a crizei”, se arată în comunicatul E-ARC, fără a preciza însă despre ce „limitări acționale” sau „goluri de capabilități” ar fi vorba.
La exercițiu au fost și 13 observatori din Slovenia, Croația, Bulgaria, Estonia și SUA, care au acordat feed-back atât în timp real, cât și la finalul exercițiului.
Astfel, „printre bunele practici identificate, precum și zonele în care este nevoie suplimentară de focusare a autorităților”, se numără următoarele:
- Componenta de comunicare publică integrată a apărut constant pe timpul exercițiului ca o resursă ce trebuie utilizată pe fiecare fază de rezolvare a crizei. Media profesionistă și alți actori interesați pot juca rolul de senzori de detecție ai dezinformării, dar și de propagare a mesajelor și valorilor oficiale ale statului, oferind suport atât în situațiile de criză, cât și în afara acestora;
- Asumarea lead-ului pe rezolvarea unor situații de criză de către instituția responsabilă. Sistemul pus în practică de Ministerul Afacerilor Interne, prin Centrul Național/Centrele Județene de Coordonare și Conducere a Intervenției, poate reprezenta un model de cooperare inter-instituțională, schimb de informații și lanț decizional coerent și rapid;
- Cooperarea civil-militară reprezintă o condiție esențială soluționării unor crize complexe, mai ales a celor care au potențialul de se agrava și fi un precursor al conflictului;
- Exercițiul a relevat nevoia unui schimb de informații mai intens între instituțiile publice, ideal prin canale electronice eficiente, securizate și integrate;
- Contribuția mediului privat în situații de criză poate fi facilitată prin crearea unei rețele și a unei baze de date cu zonele și resursele în care partenerii privați pot interveni. În acest fel, la declanșarea crizei decidenții vor avea deja la dispoziție un inventar de resurse suplimentare ce pot fi accesate, precum și cunoașterea modului cum acestea pot fi rapid puse la dispoziție de partenerii privați și integrate în efortul statului.
„Ministerul de Interne are o experiență semnificativă pe zona de crize și dezastre, dar tocmai asta este elementul foarte important, atunci când construiești reziliența, că nu ai pe cineva in charge general pe reacție, ai diferite structuri care se compun și se recompun în funcție de problemă”, a precizat șeful Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență din România, referitor la acest exercițiu.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
