Exclusiv Poate Călin Georgescu să scoată România din NATO? „Dacă vrem să ne facem singuri rău, ne vor lăsa să ne facem rău”

Alegerea lui Călin Georgescu, cu o viziune favorabilă Rusiei și care va avea printre primele sale sarcini „evaluarea” scutului NATO de la Deveselu, în funcția de președinte al României, ar putea duce la excluderea țării noastre din structurile euroatlantice, fără a mai fi nevoie de organizarea unor referendumuri naționale de tipul „Brexit”, a avertizat expertul în politici de apărare și de securitate Hari Bucur-Marcu, într-o declarație acordată în exclusivitate pentru Digi24.ro.

„Dacă suntem bătuți în cap și vrem să ieșim din NATO, nu ne va ține NATO împotriva voinței noastre. Nu există o variantă în care să ne salveze NATO de noi înșine. Nu există așa ceva, nici procedural, nici conceptual, nici moral. Dacă noi vrem să ne facem singuri rău, ne vor lăsa toți să ne facem singuri rău. În privința asta nu există niciun fel de dubiu”, a spus Hari Bucur-Marcu.

Tratatul Atlanticului de Nord prevede la articolul 13 procedura prin care o țară poate să iasă din Alianță:

„După ce prezentul tratat va fi în vigoare timp de 20 de ani, oricare parte poate să îl denunțe la un an după ce a transmis nota de denunțare Guvernului Statelor Unite ale Americii, care va informa guvernele celorlalte părți în legătură cu depunerea fiecărei note de denunțare”.

Astfel, o țară care vrea să iasă din această alianță militară poate să denunțe tratatul la un an de zile după ce „a informat” SUA despre decizia respectivă.

România este deja de 20 de ani membră cu drepturi depline în Alianța Nord-Atlantică. Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale a României, a precizat, pentru digi24.ro, că, pentru ieșirea din NATO e nevoie de un referendum pentru modificarea Constituției, în condițiile în care articolul 149 din legea supremă se referă exact la aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord.

Cum ar putea „precedentul Georgescu” să ducă la scoaterea României din NATO

Expertul în securitate și probleme de apărarea Hari Bucur-Marcu a avertizat însă că România riscă să fie însă scoasă direct din Alianța Nord-Atlantică, fără ca țara noastră să mai fie nevoită să urmeze pașii procedurali prevăzuți  în articolul 13 din Tratat..

„Întrebarea foarte serioasă este dacă un președinte de calibrul Georgescu poate să scoată România din NATO și UE și răspunsul este «Da». Fără niciun fel de îndoială”, a spus Hari Bucur-Marcu.

Acesta a arătat că, în prezent, în NATO nu există un „precedent Georgescu” și că liderii „rebeli” precum Viktor Orban sau Recep Erdogan sunt doar „naționaliști” și nu „izolaționiști”.

„Dacă vă uitați la Erdogan, nu și-a propus niciun moment să scoată țara din NATO. Deși în aranjamentele de structură militară a NATO, Turcia are un rol aparte, în sensul că are un comandament NATO pe teritoriul ei, dar nu contează pe NATO decât în anumite elemente ale apărării proprii. Nu vin forțe, cum vin la noi, să apere România. La turci nu e așa: ei au suficient de multe forțe să se apere singuri. Au nevoie de NATO în câteva elemente: informații, apărare aeriană comună și planificarea pentru operații comune”, a explicat expertul în securitate.

Cu un președinte „izolaționist” cu simpatii clare proruse și care face exact jocul Moscovei când se întreabă despre ce fel de „avantaje” prezintă scutul antirachetă de la Deveselu, există inclusiv posibilitatea ca România să fie exclusă din Tratatul Nord-Atltantic.

„Nu e ca la Brexit. În momentul în care un asemenea personaj ajunge în fruntea României, România se scoate singură din NATO. Sau, mai bine zis, e dată afară din NATO și UE. E foarte simplu: Nu există niciun fel de incovenient. nu există nicăieri scris în tratatul NATO că, odată intrat, nu poți să fi dat afară. În NATO, atâta vreme cât deciziile se iau prin consens, atâta vreme cât toate celelalte țări membre trebuie să fie de acord ca tu să fi aliat NATO, există și reversul: în aceeași situație, se discută în toate țările și se decide: «Nu avem nevoie de România în NATO»”, a avertizat Hari Bucur-Marcu.

Dacă o să ne scoată din NATO, o să ne scoată pentru că noi vrem să ieșim. Dacă noi dovedim că nu mai vrem să fim aliați, vom fi dați afară.

Cât de ușor au renunțat americanii la propria lor bază militară din Afganistan când au preluat talibanii puterea în această țară

În istoria Alianței, există precedentul Greciei, stat care în 1980 a cerut ieșirea din NATO. Ulterior, guvernul elen a revenit asupra deciziei, ca urmare a presiunilor Statelor Unite. Unul din argumentele (și mijloace de presiune) folosite de administrația americană pentru rămânerea Greciei în NATO l-a reprezentat existența bazelor militare pe care Alianța le avea deja în această țară.

Un astfel de argument ar putea fi folosit și în cazul în care România ar dori să iasă, teoretic, din NATO. SUA ar putea, după modelul elen, să „pună presiune” pe autoritățile de la București și să „forțeze” rămânerea țării noastre în NATO, din cauza importanței strategice a scutului de la Deveselu, de pildă, un scut antirachetă folosit la apărarea NATO și, practic, a întregului continent european.

În același timp, a existat și un precedent în care SUA au renunțat foarte ușor la o importantă bază militară din Asia, în 2021. 

„Americanii au mai avut situații de genul ăsta. Au avut guverne aliate sau prietene care pe urmă au fost schimbate cu guverne ostile Americii, cum s-a întâmplat cu trei ani în urmă în Afganistan: ei aveau o bază acolo pe care contau să controleze militar și China, nu era folosită doar pentru Afganistanul propriu-zis. Ei bine, administrația Biden a fost cea care a renunțat la acea bază. Pe aranjamentele inițiale, SUA ar fi trebuit să rămână acolo cu vreo 5.000 de oameni acolo în baza respectivă, chiar dacă ar fi luat talibanii conducerea Afganistanului”, a spus Hari Bucur-Marcu.

Astfel, într-o situație extremă, americanii pot renunța inclusiv la o importantă bază militară, dacă au de-a face cu o administrație ostilă.

„Nu mai au niciun fel de responsabilitate pentru apărarea României, dacă noi nu mai suntem în NATO. America nu se va împiedica de faptul că are o bază în România, care e cea mai mare din Europa de Est”, a spus expertul în politici de apărare.

De ce nu poate România să iasă din NATO „pe jumătate”, după modelul Franței, din anii 1960

În anul 1968, președintele Franței, Charles De Gaulle, a luat o decizie „suveranistă”: Franța a fost scoasă din comanda militară a NATO, iar Alianța nu a mai putut avea trupe sau militari pe teritoriul francez. Cu toate acestea, guvernul de la Paris a rămas stat membru al Alianței.

Poate România să urmeze exemplul „suveranist” al Franței, pe modelul „nu vrem trupe străine la noi în țară”? Hari Bucur-Marcu a spus că nu e cazul, din simplul motiv că România, spre deosebire de Franța, nu este o putere nucleară. Prin urmare, țara noastră nu-și poate permite să fie „pe jumătate în NATO” sau să se declare „neutră”, deoarece de statutul neutralității se pot bucura cu adevărat doar statele foarte bogate și cu economii solide.

Astfel, conform expertului Hari Bucur-Marcu, apartenența la NATO este în avantajul fiecărui stat membru al Alianței.

„Fiecare țară membră a intrat în NATO pentru că îi este mai bine decât să stea în afara NATO. E o alianță militară. Întotdeauna aderi la o alianță militară pentru a-ți fi mai bine. Nu ca să-ți fie mai rău. Noi beneficiem de niște avantaje incredibile, pe care nu ni le puteam permite de unii singuri. Asta e realitatea”