În România începe sezonul căpușelor - medicul Virgil Musta a explicat, la Jurnalul de Seară de la Digi24, cum trebuie să acționăm în cazul în care descoperim că am fost mușcați de o căpușă și care sunt măsurile preventive pentru a evita o mușcătura de căpușă dacă frecventăm zone de agrement, cu iarbă, în care ar putea exista acest risc.
Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a declarat, săptămâna trecută, că a început să se cosească iarba în parcuri și că după aceea va demara acțiunea de combatere a căpușelor. După ce se vor opri ploile vor începe și tratamentele preventive contra țânțarilor.
Cosmin Prelipceanu: Găsesc un punct negru pe pielea copilului, pe picior, de exmplu. De unde știu că e căpușă?
Virgil Musta: Căpușa este o denivelare la nivelul tegumentului care seamănă cu un mic păianjen. De fapt, se vede o mică pată neagră denivelată. De aceea, este foarte important ca în fiecare seară, după ce am frecventat o zonă cu iarbă sau de agrement, să facem un duș și atunci să ne căutăm de aceste căpușe care pot fi prinse de tegumentul nostru. Pentru că dacă ele stau mai puțin de 24 de ore, nu apucă să elimine agenții patogeni cu care pot fi încărcate.
Pot fi încărcate cu bacterii, cu paraziți, cu virusuri, producând boli destul de grave.
Cosmin Prelipceanu: E important ca odată ce am descoperit această mică denivelare să merg la doctor sau există și varianta în care pot să fac eu ceva acasă?
Virgil Musta: Putem și noi să o scoatem, acasă. Nu e foarte greu de scos – se îmbibă un tifon în alcool, se ține 3-4 minute deasupra căpușei, ca să se relaxeze acele picioare cu care se fixează, după care se extrage ușor căpușă urmărindu-se dacă a mai rămas sau nu capul. Dacă a mai rămas capul este recomandat ca a doua zi să te prezinți la un serviciu chirugical care să-ți extragă și această parte a căpușei.
Cosmin Prelipceanu: Am colegi care au trecut prin această experiență cu copiii lor și mi-au spus că prima vizită a fost la infecționist, infecționistul i-a trimis la chirurgie, iar de-acolo înapoi la infecționist. De ce se întâmplă asta?
Virgil Musta: Teoretic, ar putea să fie într-un singur loc, e adevărat. Din păcate, spre deosebire, de alte țări unde există centre de căpușe, unde se rezolvă totul în același loc, în Germania, de exemplu, unde zonele endemice de căpușe sunt mult mai intense și mai mari decât în România, acolo se rezvoltă totul într-un singur loc.
Și la noi ar putea să fie același lucru, doar că la noi se consideră că extragerea este parte chirurgicală și atunci se rezolvă la chirurgie, după care medicul infecționist recomandă terapia preventivă pentru căpușe. E o problemă de organizare, de fapt.
Cosmin Prelipceanu: Mă întorc puțin la ce se întâmplă în parc, la plimbarea, la joaca copiilor. Este o soluție să le punem copiilor șosete mai înalte? Sau căpușa se poate prinde și prin șosetă?
Virgil Musta: Mai greu. Este bine ca dacă se merge în astfel de zone cu risc de a te căpușa să porți pantaloni lungi, să porți chiar și cămașă cu mânecă lungă, dacă umbli cu mână prin iarbă. Dar, vara este dificil și decât să avem o recreere neplăcută, eu cred că este mai bine dacă seara facem un duș și ne căutăm puțin să nu avem pe tegument căpușe.
Cosmin Prelipceanu: Orice căpușă poate da boala Lyme?
Virgil Musta: Nu. Doar o parte din căpușe sunt parazitate sau infectate de această bacterie care, de cele mai multe ori, chiar dacă nu ai scos căpușa în timp util, în primele 24 până la 72 de ore și căpușa este infectată, boala se autolimitează. Organismul are mecanisme de a o limită. În peste 80% dintre cazuri, dacă sunt tratate sau se administrează tratamentul preventiv imediat după ce a fost descoperită căpușa, această boală nu se dezvoltă. E doar un număr mic de cazuri în care evoluează cu formă cronică, cu manfiestări la nivelul inimii, sistemului nervos, articulațiilor, unde boala poate fi mai severă. Din fericire, foarte rar sunt cazuri mortale.
Editor : Adrian Dumitru