Live Text 21 de civili uciși și 48 de răniți în bombardamentele rușilor din Herson. Medvedev cere „eliminarea” lui Zelenski
Suntem în ziua 434 a războiului pe scară largă început de Vladimir Putin în Ucraina. Fostul președinte și premier rus, Dmitri Medvedev, a cerut „eliminarea” lui Volodimir Zelenski, după ce oficialii Moscovei au acuzat Ucraina că a încercat să îl asasineze cu drone kamikaze pe Vladimir Putin, chiar la Kremlin. Kievul a negat însă acuzațiile și a transmis că nu se află în spatele atacului. În cursul zilei de miercuri, pe rețelele sociale a fost difuzată o înregistrare video în care o dronă explodează deasupra unei clădiri a Kremlinului.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Zelenski: 21 de civili uciși în regiunea Herson. Un hipermarket, gara, o benzinărie și clădiri rezidențiale au fost lovite
ACTUALIZARE 04 MAI 2023, 00:31 Bombardamentele Rusiei au ucis miercuri 21 de civili în Herson și în apropierea orașului ucrainean, lovind un hipermarket, o gară, o benzinărie și clădiri rezidențiale, a spus președintele Volodimir Zelenski, citat de Reuters.
Șeful statului a spus pe Telegram că 48 de persoane au fost raportate ca fiind rănite. „Toți civili! Iar ziua nu s-a terminat! Într-o regiune!”, a scris acesta.
Zelenski a scris despre ținte că sunt „urma sângeroasă pe care Rusia o lasă în urma bombardamentelor sale”.
Patru oameni au fost uciși în sate din afara principalului oraș în urma atacurilor lansate din zone încă ocupate de ruși în regiunea Herson.
Bălți de sânge și grămezi de dărâmături acopereau pământul din afara hipermarketului din Herson, a cărui intrare a fost puternic avariată și ulterior delimitată, spun corespondenții Reuters aflați la fața locului.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Ministrul de interne a spus că victimele erau fie toți clienți, fie angajați ai hipermarketului.
„Când inamicul nu poate îndeplini nimic pe câmpul de luptă, lovește orașele pașnice”, a spus purtătorul de cuvânt militar Serhii Cerevatîi.
Rusia nu a comentat atacurile din Herson, una dintre cele patru regiuni ucrainene pe care le consideră anexate din septembrie. Moscova neagă în general țintirea civililor.
Multe ferestre erau sparte la gară, iar cel puțin doi supraviețuitori au fost văzuți duși cu targa. Trei femei care mâncau la momentul atacului au spus că s-au adăpostit sub masă.
Moscova și-a mărit numărul bombardamentelor aeriene în Ucraina în ultimele câteva zile, în contextul în care Kievul se pregătește pentru contraofensiva în care este așteptat să încerce recucerirea teritoriului ocupat din regiunea Herson.
Trupele ucrainene au recucerit orașul Herson în noiembrie, după aproape 8 luni de ocupație, însă trupele rusești s-au retras doar până pe partea opusă a râului Dnipro, locul de unde bombardează acum orașul.
Guvernatorul regional Oleksandr Prokudin a anunțat miercuri o stare de asediu în orașul Herson, care va dura de vineri seară până luni dimineață din motive de „aplicare a legii”. El nu a mai dat alte detalii, notează Reuters.
Kievul e „dezamăgit”, după ce Berlinul a anunțat că Zelenski va merge în Germania
ACTUALIZARE 23:56 Guvernul de la Berlin a anunțat miercuri că Volodimir Zelenski este pregătit să meargă în vizită în Germania în cursul lunii mai, însă această informație ar fi supărat Kievul.
Poliţia şi mass-media locale au anunţat că Zelenski va veni la Berlin la 13 mai la invitaţia cancelarului german Olaf Scholz şi apoi va merge în ziua următoare la Aachen, în vestul Germaniei, pentru a primi premiul Charlemagne 2023, conform News.ro.
Potrivit cotidianului berlinez Tagesspiegel, Zelenski ar urma să fie primit de Scholz cu onoruri militare.
Citește continuarea AICI.
Medvedev: „După atentatul terorist de astăzi, nu mai există altă variantă decât eliminarea lui Zelenski și a clicii sale”
ACTUALIZARE 22:50 Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a cerut miercuri „eliminarea” preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în represalii la un presupus atac cu drone asupra Kremlinului, atribuit de Moscova Kievului, care, la rândul său, neagă orice implicare, relatează AFP, preluată de Agerpres.
„După atentatul terorist de astăzi, nu mai există altă alternativă decât eliminarea fizică a lui Zelenski şi a clicii sale”, a scris pe Telegram Medvedev, în prezent numărul doi în Consiliul de Securitate al Rusiei.
Un înalt demnitar ucrainean a afirmat miercuri că ţara sa nu are nicio legătură cu vreun atac cu drone împotriva Kremlinului şi a subliniat că astfel de acţiuni nu ar aduce nimic Kievului pe front şi doar ar provoca Rusia să adopte măsuri mai radicale, notează Reuters.
Rusia a anunţat miercuri că a doborât două drone ucrainene care încercau să atace Kremlinul, denunţând o tentativă de asasinat asupra lui Vladimir Putin, cu câteva zile înainte de parada de pe 9 mai, când este marcată victoria împotriva nazismului.
Reacția lui Zelenski: „Pe Putin îl lăsăm justiției”
ACTUALIZARE 22:09 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a negat că ţara sa ar fi responsabilă pentru ceea ce Rusia susţine că a fost o tentativă de asasinat împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin, după un aparent atac cu dronă asupra Kremlinului.
„Noi nu îl atacăm pe Putin şi nici Moscova”, a declarat Zelenski în timpul unei conferinţe de presă susţinute la Helsinki.
Liderul de la Kiev a mai spus că Ucraina nu are suficiente arme pentru a-şi permite să le risipească în incidente de acest gen.
„Noi luptăm pe teritoriul nostru, ne apărăm satele şi oraşele. Nu avem suficiente arme pentru asta. De aceea nu le folosim nicăieri în altă parte”, a explicat Zelenski. „Noi ne confruntăm cu un deficit, nu putem să risipim”, a punctat Zelenski.
Cum explică ucrainenii de ce n-au reușit rușii să distrugă niciun HIMARS: țin vehiculele în adăposturi antiatomice de pe vremea URSS
ACTUALIZARE 18:44 Ministerul ucrainean al Apărării a publicat miercuri un clip în care prezintă cum reușesc militarii Kievului să ascundă lansatoarele de rachete HIMARS în adăposturi speciale antiatomice, construite de pe vremea fostei Uniuni Sovietice. Militarii ucraineni spun că aceste buncăre speciale reprezintă unul din motivele pentru care forțele ruse nu au reușit până în prezent să distrugă niciun vehicul HIMARS.
Clipul de propagandă publicat de ministerul Apărării de la Kiev are ca personaj principal un militar ucrainean care se prezintă drept „Căpitanul Himars”.
„Aruncați o privire la condițiile în care lansatoarele HIMARS sunt depozitate. Acestea sunt facilități militare construite în perioada Uniunii Sovietice. Pot rezista inclusiv la atacuri nucleare”, a spus militarul ucrainean.
Citește continuarea AICI.
16 oameni uciși în regiunea Herson
ACTUALIZARE 18:40 16 oameni au fost uciși miercuri în atacuri asupra Herson, transmite The Guardian.
Biroul procurorului general al Ucrainei a declarat că 12 dintre aceștia au fost uciși în centrul orașului. Instituția a lansat o investigație a crimelor de război, înaintea unui posibil proces, după atacurile care au lovit un supermarket și gara din oraș. Un echipaj de ambulanță de la gară a raportat că a fost țintă.
Trei oameni au fost uciși la supermarket, iar cinci au fost răniți.
Bilanțul victimelor din regiune includ și trei ingineri care lucrau pentru restaurarea energiei electrice lângă satele Stepanivka și Muzikivka, aproape de Herson.
Oficialii au adăugat că 22 de oameni au fost răniți. Un copil a fost luat la spital, fiind rănit în stare gravă.
Președintele Dumei de stat cere folosirea „armelor capabile să distrugă regimul terorist de la Kiev”
ACTUALIZARE 17:40 Preşedintele camerei inferioare a Parlamentului rus a îndemnat miercuri la „distrugerea” guvernului ucrainean după ce Moscova a afirmat că a dejucat un atac cu drone împotriva Kremlinului, pe care l-a imputat Kievului, care neagă orice implicare, informează AFP.
„Nu pot exista negocieri cu regimul (preşedintelui ucrainean Volodimir) Zelenski. Vom cere utilizarea de arme capabile să oprească şi să distrugă regimul terorist de la Kiev”, a scris pe Telegram preşedintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin.
Rusia a anunţat miercuri că a doborât două drone ucrainene care încercau să atace Kremlinul, denunţând o tentativă de asasinat asupra lui Vladimir Putin, cu câteva zile înainte de parada de pe 9 mai, când este marcată victoria împotriva nazismului.
Consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak a spus că bănuiala că Ucraina se află în spatele atacului şi arestarea unor presupuşi sabotori ucraineni de către Rusia pot indica faptul că Moscova pregăteşte un atac „terorist” pe scară largă împotriva Ucrainei în zilele următoare.
Șeful mercenarilor Wagner spune că ofensiva Ucrainei a început
ACTUALIZARE 17:20 Liderul grupului de mercenari Wagner din Rusia, Evgheni Prigojin, a declarat că el crede că a început contraofensiva Ucrainei, după ce a văzut mai multă activitate de-a lungul liniei frontului.
Într-o declarație publicată de serviciul său de presă pe Telegram, Prigojin a spus că „faza activă” a contraofensivei va începe în zilele următoare, relatează Reuters, citată de The Guardian.
Sirenele de raid aerian sună la Kiev
ACTUALIZARE 16:50 La câteva ore după ce Moscova a susținut că a dejucat o tentativă de asasinat împotriva lui Vladimir Putin, o alertă de raid aerian a fost declanșată în Ucraina, scrie Sky News.
Alerta acoperă o mare parte din centrul și estul Ucrainei - inclusiv capitala Kiev.
Rușii susțin că Ucraina a încercat să-l omoare pe Putin cu drone la Kremlin. Kievul neagă
ACTUALIZARE 16:30 Rușii acuză Ucraina că a încercat să atace Kremlinul cu drone, dar că atacul a fost respins cu succes, conform unui comunicat al serviciului de presă al dictatorului rus, scrie agenția rusească Tass. Kievul neagă implicarea în atacul asupra Kremlinului.
„Nu avem informații despre așa-zisele atacuri nocturne asupra Kremlinului”, a declarat pentru CNN purtătorul de cuvânt al președintelui ucrainean. Serghei Nikiforov a declarat că „Ucraina folosește toate mijloacele pe care le are la dispoziție pentru a-și elibera propriul teritoriu, nu pentru a-i ataca pe alții”.
Citește și Rușii anunță că reduc dimensiunile paradelor de Ziua Victoriei de frica „atacurilor ucrainenilor”
Volodimir Zelenski, în vizită în Finlanda
ACTUALIZARE 13.30 Guvernele mai multor țări au confirmat că Volodimir Zelenski face o vizită miercuri în Finlanda, unde se va întlni uu liderii nordici pentru a discuta despre războiul cu Rusia și relațiile europene.
„Tema summitului este războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, sprijinul continuu al țărilor nordice pentru Ucraina, relația Ucrainei cu UE și NATO și inițiativa Ucrainei pentru o pace justă", a precizat guvernul suedez într-un comunicat.
Zelenski se va întâlni cu președintele finlandez Sauli Niinisto, precum și cu premierii Suediei, Norvegiei, Danemarcei și Islandei, potrivit declarațiilor guvernelor suedez, danez și norvegian.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va face o vizită și în Germania, în 13 mai, conform postului germa NTV, citat de The Guardian.
FSB anunţă arestarea a şapte agenţi ucraineni în Crimeea
ACTUALIZARE 12.55 Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei a declarat miercuri că a arestat şapte persoane având conexiuni cu serviciile de informaţii ucrainene şi pe care le-a acuzat că ar fi planificat o 'serie de acte de răsunet de sabotaj şi de terorism' în Crimeea anexată ilegal de Moscova în 2014, potrivit Reuters.
Grupul de suspecţi plănuia atacuri împotriva unor înalţi responsabili instalaţi de Rusia în peninsulă, între care guvernatorul local Serghei Aksionov, susţine FSB într-un comunicat, în care mai afirmă că a confiscat explozibili identici cu cei utilizaţi pentru a ataca căile ferate din Crimeea în februarie.
Într-un comunicat separat, Aksionov a declarat că acelaşi grup s-ar afla în spatele acestor două presupuse incidente. El a spus, fără a oferi dovezi, că nu există nicio îndoială că guvernul ucrainean s-ar afla în spatele lor.
Separat miercuri, serviciile de urgenţă ruse au atribuit un incendiu major la un depozit de combustibil din peninsula Taman, care se învecinează cu Crimeea de cealaltă parte a strâmtorii Kerci, unei drone care ar fi căzut peste instalaţie. În acest context, agenţia de presă EFE scrie că Ucraina pregăteşte terenul pentru a lansa o nouă contraofensivă cu atacuri ambiţioase în spatele liniilor inamice, unul dintre principalele obiective fiind acela de a duce războiul în Crimeea, pe care Moscova o foloseşte ca rampă de lansare şi centru logistic pentru invazia sa.
Cea mai spectaculoasă dintre aceste lovituri a avut loc sâmbătă, fără a provoca morţi sau răniţi, în oraşul Sevastopol din Crimeea, baza Flotei ruse din Marea Neagră, unde un atac cu drone, probabil ucrainene, a aruncat în aer o infrastructură rusă de stocare a combustibilului, notează Agerpres.
Potrivit serviciilor secrete ucrainene, depozitele distruse conţineau 40.000 de tone de combustibil folosit de Flota rusă din Marea Neagră, staţionată în Crimeea. În urma exploziei, ruşii au pierdut volumul de combustibil şi lubrifianţi pe care îl acumulau de trei luni în Crimeea, a declarat pentru EFE analistul militar ucrainean Aleksandr Kovalenko.
Expertul a adăugat că "Rusia va avea nevoie de timp pentru a reface rezervele pierdute. Ca rezultat, după o anumită perioadă, trupele ruse vor începe să aibă probleme cu combustibilul", apreciază analistul citat. Această lipsă nu va fi critică, potrivit lui, dar va limita semnificativ capacităţile armatei ruse. "Dacă un astfel de incident se va repeta la un depozit sau două din Crimeea putem spune cu siguranţă că forţele de ocupaţie din sudul ţării vor fi paralizate", mai spune expertul citat.
Dar incidente în ceea ce priveşte aprovizionarea cu combustibil a trupelor ruse au avut loc nu doar în Crimeea. Un tren care transporta combustibil a deraiat luni după o explozie pe calea ferată în regiunea rusă Briansk, la graniţa cu Ucraina. Un incident identic, în care a fost implicat un alt tren de marfă, a fost raportat marţi în aceeaşi regiune.
La primele ore ale zilei de miercuri, guvernatorul regiunii ruse Krasnodar, Veniamin Kondratiev, a semnalat pe canalul său Telegram un incendiu de o 'gravitate maximă' la un depozit de produse petroliere din oraşul Volna, situat în Federaţia Rusă, foarte aproape de podul peste strâmtoarea Kerch, care leagă Rusia de Crimeea.
Chiar dacă cu efecte mai puţin evidente, care nu au fost confirmate de partea ucraineană, Moscova mizează la rândul său pe lovituri în spatele frontului. Armata rusă susţine că a lovit puncte de desfăşurare temporară a unităţilor de rezervişti ucraineni în oraşul Uman (centrul Ucrainei), unde rachetele ruse au distrus zeci de case şi au ucis 25 de persoane, inclusiv patru copii, vinerea trecută.
De atunci, Rusia a bombardat, de asemenea, infrastructuri feroviare şi depozite de muniţii şi combustibil în oraşul ucrainean Pavlograd, situat în regiunea Dnipropetrovsk, un punct important pentru comunicaţiile ucrainene din spatele frontului.
Surse ucrainene au recunoscut că atacul rusesc de la Pavlograd şi-a atins ţinta. De asemenea, Rusia a atacat miercuri o instalaţie de depozitare a combustibilului din Kirovograd (centrul Ucrainei), cu drone kamikaze iraniene, potrivit unor oficiali militari din zonă.
Pe fondul acestor incidente, Rusia şi-a retras din largul Mării Negre toate navele echipate cu rachete, potrivit Unian. Conform centrului de presă al Comandamentului Forţelor navale ucrainene, miercuri, la ora 10:00, în largul Mării Negre nu existau nave ruseşti capabile să lanseze rachete.
Mai multe nave rusești capabile de operațiuni subacvatice au dat târcoale Nord Stream înainte de explozia din 2022
ACTUALIZARE 12.00 Nave rusești capabile de operațiuni subacvatice au fost prezente aproape de locul în care a avut loc exploziile de la gazoductele Nord Stream în Marea Nordului, conform unei investigații, relatează BBC. Vasele au fost localizate de investigatori cu ajutorul unor interceptări ale comunicațiilor marinei ruse.
Investigații formale încă sunt în desfășurare în țările din apropierea locului exploziei care a avariat grav gazoductele, în septembrie 2022, și care le-a scos din funcțiune.
Cel mai nou program al seriei de documentare „Putin’s Shadow War” și podcastul „Cold Front” arată că există noi indicii care sugerează implicarea Rusiei în actul de sabotaj la Nord Stream.
Citește continuarea AICI
Ambasadoarea SUA la ONU încearcă să-l convingă pe Lula să sprijine Ucraina împotriva „tiranului” rus
ACTUALIZARE 10.50 Ambasadoarea Statelor Unite la ONU a făcut un nou apel la guvernul brazilian condus de Lula da Silva să sprijine Ucraina împotriva „tiranului” rus, reiterând dezamăgirea guvernului american după ce președintele brazilian a făcut afirmații controversate cu privire la invazia rusească.
Linda Thomas-Greenfield, ambasadoarea SUA la ONU, s-a întâlnit cu ministrul brazilian de externe şi cu soţia preşedintelui Luiz Inacio Lula da Silva, dar nu şi cu preşedintele brazilian în persoană. Adresându-se studenţilor la relaţii internaţionale de la o universitate din Brasilia, diplomata americana a afirmat că lupta ucrainenilor este o apărare a democraţiei.
Citește continuarea AICI
Noua temă a propagandei lui Putin: atac nuclear în Ucraina în apropiere de România. „O bombă mică. Oricum nu locuiește nimeni acolo”
ACTUALIZARE 09.40 Propaganda Kremlinului continuă delirul referitor la folosirea de arme nucleare în Ucraina. Recent, propagandiștii lui Putin au venit cu o nouă „idee” în acest sens: mai exact, lansarea unei bombe atomice „mici” într-o zonă puțin populată din regiunea Transcarpatia, care se învecinează și are graniță comună inclusiv cu România, astfel încât să nu producă „multe victime”, pentru a nu duce la o escaladare a conflictului ori să provoace o reacție dură din partea Chinei.
„Din păcate, e adevărat că Occidentul și SUA au o înțelegere cu India și China. ca, în cazul în care am folosi arme nucleare tactice care ar provoca multe victime, atunci acele țări - India și China - ne-ar întoarce spatele”, a precizat invitatul unei emisiuni difuzate la postul de televiziune „Zvezda” („Steaua”) al armatei ruse.
Citește continuarea AICI
Uniunea Europeană îşi propune să crească la un milion producţia sa anuală de obuze
ACTUALIZARE 08.38 Comisia Europeană va propune miercuri un instrument financiar care va stimula capacitatea de producţie a muniţiei în Uniunea Europeană la un milion de obuze pe an cu scopul refacerii stocurilor naţionale, dar şi pentru a ajuta Ucraina, transmite AFP.
"Sunt încrezător că în decurs de 12 luni vom putea să ne creştem capacitatea de producţie la un milion de muniţii pe an în Europa", a asigurat marţi comisarul pentru industrie Thierry Breton.
Această propunere este cea de-a treia fază a planului de acţiune aprobat la sfârşitul lunii martie de UE pentru a furniza cel puţin un milion de obuze de 155 mm forţelor ucrainene şi pentru a reface stocurile strategice ale ţărilor europene, dintre care unele sunt aproape epuizate.
Citește continuarea AICI
Zelenski: Luna mai şi lunile următoare vor fi foarte active pentru Ucraina pe scena internaţională, va fi multă muncă de negociere
ACTUALIZARE 08.28 Volodimir Zelenski le-a spus marţi seara ucrainenilor că luna mai şi lunile următoare vor fi foarte active pentru Ucraina pe scena internaţională, implicând negocieri şi alte evenimente internaţionale care vor consolida apărarea ţării. Foarte probabil, el are în vedere viitorul summit NATO de la Vilnius, unde Kievul vrea să obţină garanţii ferme de securitate şi o dată de aderare, timp în care Ucraina speră să-şi recupereze teritoriile ocupate graţie unei contraofensive iminente.
Volodimir Zelenski a făcut aluzie la contraofensivă la începutul discursului său zilnic adresat ucrainenilor, dar a subliniat că toate planurile rămân secrete, scrie News.ro. El a spus că a avut o şedinţă cu principalii responsabili din Armată, cu comandanţii cheie şi alţi oficiali din apărare. „Este clar că aceasta este o şedinţă închisă, detaliile sale nu sunt făcute publice. Dar, la fel ca şedinţele Statului Major, cabinetul militar lucrează, de asemenea, în mod regulat pentru a sincroniza cele mai importante acţiuni defensive şi active ale noastre”, a spus Zelenski, trecând apoi deja la a doua temă a discursului.
Astfel, el a anunţat că este pregătită înăsprirea regimului de sancţiuni la adresa Rusiei - atât cele proprii, ucrainene, cât şi cele comune cu partenerii. „Monitorizăm îndeaproape modul în care statul terorist încearcă să eludeze sancţiunile, înregistrând fiecare astfel de direcţie şi colaborând cu partenerii noştri pentru a o bloca. Pregătim un pachet mare de sancţiuni. Decizia va fi luată în curând”, a spus Zelenski.
În ceea ce-i priveşte pe partenerii internaţionali, Zelenski a arătat că luna mai şi lunile următoare vor fi foarte active pentru Ucraina pe scena internaţională. „Va fi multă muncă de negociere, vor fi evenimente internaţionale care ne vor consolida apărarea. Lucrăm la toate. Astăzi, am avut mai multe întâlniri cu privire la ceea ce este planificat pentru această săptămână şi pentru viitorul apropiat”, a menţionat el, fiind vorba, cel mai probabil, de pregătirea summitului NATO de la Vilnius, din iulie, la care Zelenski se duce cu speranţa că va obţine garanţii de securitate ferme şi eventual o perspectivă de aderare pentru Ucraina.
De altfel, el a punctat că s-a întâlnit marţi cu o delegaţie a Parlamentului portughez, condusă de preşedintele forului legislativ de la Lisabona, cărua i-a spus ce aşteaptă Kievul de la summitul NATO de la Vilnius. Zelenski a arătat că a avut o întâlnire şi cu prim-ministrul Denîs Şmîhal. „Ne coordonăm şi pregătim deciziile. Pregătim soluţii conceptuale de securitate pentru dezvoltarea Ucrainei şi a infrastructurii noastre, atât acum, cât şi după război. De asemenea, ne pregătim pentru reuniunile internaţionale planificate privind reconstrucţia Ucrainei şi negocierile relevante cu partenerii”, a explicat Zelenski.
În cadrul eforturilor sale de a lărgi sprijinul pe care Ucraina îl obţine şi pe alte continente mai reticente în a condamna acţiunile Rusiei în Ucraina, cum ar fi Africa, Zelenski a spus că a vorbit cu şeful Uniunii Africane, preşedintele din Comore. „A fost o conversaţie importantă şi o înţelegere comună importantă. Le-am mulţumit pentru sprijinul lor pe platformele globale, în special la ONU. I-am invitat să se alăture punerii în aplicare a formulei noastre de pace şi i-am asigurat că Ucraina este pregătită să fie un garant de încredere al securităţii alimentare. Facem tot ce ne stă în putinţă pentru a elimina orice pagubă cauzată de agresiunea rusă atât pentru poporul nostru, cât şi pentru toţi partenerii noştri”, a spus Zelenski, în condiţiile în care exporturile de cereale ucrainene riscă să treacă printr-un nou impas. UE a decis o blocare a importurilor ucrainene în cele cinci ţări vecine Ucrainei, permiţând doar tranzitul, în timp ce Rusia ameninţă să pună capăt posibilităţii ca cerealele ucrainene să fie transportate pe Marea Neagră.
În încheierea discursului său de marţi seară, Zelenski a mulţumit, ca de fiecare dată, celor care apără Ucraina şi a menţionat cu precădere două brigăzi „care apără direcţia Bahmut” şi „sunt cu adevărat eficienţi”. Armata ucraineană, care se pregăteşte să lanseze o contraofensivă împotriva forţelor ruseşti, a promis marţi că nu va renunţa la oraşul Bahmut din estul ţării.
Ce spune Zelenski despre scurgerea de documente secrete ale Pentagonului. „Dăunătoare atât pentru Washington, cât şi pentru Kiev”
ACTUALIZARE 08.20 Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu acordat luni ziarului "The Washington Post" că nu a avut nicio discuţie cu Casa Albă în legătură cu scurgerea masivă de documente ultrasecrete ale serviciilor secrete americane, calificând dezvăluirile ca fiind dăunătoare atât pentru Washington, cât şi pentru Kiev.
Zelenski a aflat despre dezvăluiri ca toată lumea - din presă. "Nu am primit în prealabil informaţii de la Casa Albă sau de la Pentagon", a declarat Zelenski. "Nu am avut aceste informaţii. Eu personal nu am avut. Este cu siguranţă o poveste nefericită", a spus liderul ucrainean. "Nouă nu ne face bine", a adăugat Zelenski. "Nu face bine nici reputaţiei Casei Albe şi cred că nu face bine nici reputaţiei Statelor Unite", a punctat liderul de la Kiev, citat de News.ro.
Secretele scurse online prin intermediul platformei de mesagerie Discord a dezvăluit evaluări sumbre ale SUA cu privire la războiul dintre Ucraina şi Rusia, inclusiv în ceea ce priveşte deficitul de armament al Kievului înaintea unei contraofensive ucrainene foarte aşteptate, precum şi faptul că Washingtonul a cerut Ucrainei să îşi amâne atacurile planificate împotriva Rusiei pentru a marca un an de la invazia rusă în Ucraina.
Citește continuarea AICI
Incendiu puternic în Crimeea. Un depozit de combustibil a luat foc lângă podul Kerci
ACTUALIZARE 08.10 Un incendiu major a izbucnit miercuri dimineața la un depozit de combustibil, în apropierea unui pod crucial care leagă Rusia continentală de Crimeea, a declarat un oficial rus, la câteva zile după ce Moscova a acuzat Ucraina pentru un atac care a incendiat un depozit de petrol din Sevastopol, informează Reuters.
Flăcările și fumul negru se ridicau deasupra a ceea ce păreau a fi rezervoare mari pe care erau inscripționate avertismente roșii de „Inflamabil" în videoclipuri postate pe rețelele de socializare rusești, deși Reuters nu a putut verifica în mod independent nici rapoartele privind incendiul, nici videoclipurile.
„Incendiul a fost clasificat ca fiind de cel mai înalt grad de dificultate", a declarat pe canalul de Telegram Veniamin Kondratiev, guvernatorul regiunii Krasnodar, situată peste Marea Azov, de cealaltă parte a Ucrainei, adăugând că nu au existat victime.
Kondratiev a precizat că incendiul a izbucnit în satul Volna. Cătunul se află în apropiere de podul din Crimeea peste strâmtoarea Kerci, o arteră majoră pentru forțele ruse, deoarece leagă continentul de peninsula Crimeea, anexată în 2014 de la Ucraina. Incidentul a avut loc la câteva zile după ce, sâmbătă, un atac cu dronă a incendiat un depozit de combustibil rusesc în portul Sevastopol din Crimeea, în ceea ce Moscova a numit un atac ucrainean.
Rusia a lansat noi lovituri asupra Kievului
ACTUALIZARE 08.00 Rusia a lansat o a treia rundă de atacuri pe timpul nopții asupra Kievului în șase zile, au declarat autoritățile orașului miercuri dimineață, dar sistemele de apărare aeriană au distrus toate dronele, fără a se raporta imediat victime sau distrugeri, informează Reuters.
Sirenele de raid aerian au răsunat timp de mai multe ore în Kiev, în regiunea înconjurătoare și în cea mai mare parte a estului Ucrainei, cerul eliberându-se abia în zori.
„Toate țintele inamice au fost identificate și doborâte în spațiul aerian din jurul capitalei", a anunțat administrația militară de la Kiev canalul de Telegram. Rusia a folosit drone Shahed de fabricație iraniană în aceste atacuri, a adăugat aceasta. Din informațiile preliminare, nu se știe câte drone au fost doborâte.
Cele mai importante informații din ziua precedentă:
- Rusia încă luptă pentru controlul Bahmut şi a suferit pierderi importante
- SUA afirmă că ofensiva rusă în estul Ucrainei a eșuat
- Ucraina spune că nu are cunoștință de o misiune de pace la care să participe Vaticanul
- Kiev: Moscova încearcă să provoace Ucraina ca ea să înceapă mai devreme contraofensiva
- Noua „Gardă Ofensivă” a Ucrainei: Kievul anunță formarea a 8 noi brigăzi de asalt complet echipate și gata de luptă
- Tren de marfă deraiat în regiunea rusă Briansk. Șina de cale ferată a fost aruncată în aer
Editor : M.D.B.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
