Guvernul adoptă vineri o nouă ordonanţă de urgenţă de reducere a cheltuielilor, care prevede că autorităţile publice locale nu pot finanţa în 2023 festivaluri, concerte și competiţii locale. Executivul precizează că, întrucât traiectoria de ajustare asumată de ţara noastră prin intermediul Programului de convergenţă 2022-2025 prevede ca deficitul bugetar pentru anul 2023 să nu depăşească 4.4% din PIB şi luând în considerare că evoluţia execuţiei bugetare pe primele nouă luni ale anului, în care ritmul de încasare al veniturilor este inferior celui prognozat la elaborarea bugetului, se impun măsuri suplimentare de limitare a cheltuielilor, astfel încât să se asigure premisele încadrării în ţinta de deficit stabilită pentru acest an.
Ordonanţa prevede că în anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, ordonatorii de credite ai autorităţilor şi instituţiilor publice ”nu pot încheia angajamente legale pentru categoriile de cheltuieli prevăzute la următoarele articole de cheltuieli bugetare: a) ”Bunuri şi servicii” pentru alineatele ”Furnituri de birou” şi ”Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare” ; b) Reparaţii curente; c) Bunuri de natura obiectelor de inventar; d) Cărţi, publicaţii şi materiale documentare; e) Consultanţă şi expertiză; f) Pregătire profesională; g) Studii şi cercetări; h) Contribuţii ale administraţiei publice locale la realizarea unor lucrări şi servicii de interes public local, în baza unor convenţii sau contracte de asociere; i) Alte cheltuieli, cu excepţia alineatelor ”Chirii” şi ”Executarea silită a creanţelor bugetare”; j) Asociaţii şi fundaţii, cu excepţia angajamentelor ce vizează domeniile ”Sănătate” şi ”Asistenţă socială”.
În plus, ”conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice au obligaţia de a dispune măsurile necesare astfel încât plăţile lunare efectuate în perioada noiembrie-decembrie 2023 la titlul de cheltuieli bugetare ”Bunuri şi servicii”, să fie cel mult la nivelul mediei plăţilor efectuate în perioada ianuarie-septembrie 2023, în limita bugetului aprobat la acest titlu de cheltuieli.
Care sunt excepțiile
”Prevederile nu se aplică pentru cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare, cu serviciile medicale, pentru cheltuielile cu acţiuni şi programe de sănătate, precum şi în cazul cheltuielilor aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar şi universitar.
Ordonanţa stipulează că ”în anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, instituţiile şi autorităţile publice locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, nu pot finanţa din fonduri publice, cu excepţia celor provenite din donaţii şi sponsorizări, organizarea de evenimente comunitare cum ar fi festivaluri, concerte, competiţii locale, festivităţi, sărbători tematice, dar fără a se limita la acestea”.
”Sunt exceptate cheltuielile cu evenimentele ocazionate de zilele declarate ca fiind zile oficiale ale unităţilor administrativ teritoriale, alte sărbători publice stabilite prin lege, precum şi cheltuielile cu evenimentele ocazionate de sfârşitul de an. Cheltuielile cu organizarea acestor evenimente nu pot depăşi media cheltuielilor lunare de aceeaşi natură realizate în 3 perioada ianuarie-septembrie 2023. Eventualele cheltuieli de această natură care depăşesc plafonul stabilit anterior pot fi suportate din donaţii şi sponsorizări; (6) Prin excepţie de la prevederile alin.(1) şi (2) în situaţii temeinic justificate Guvernul Românieipoate aproba pe bază de memorandum încheierea de angajamente legale respectiv depăşirea limitelor de plăţi la titlul de cheltuieli bugetare ”Bunuri şi servicii”, iniţiat de ordonatorii principali de credite, iar în cazul unităţilor/subdiviziunilor administrativ- teritoriale, iniţiat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, la solicitarea justificată a acestora”, se menţionează în document.
Limitarea unor investiții la nivelul autorităților publice și locale
De asemenea, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, instituţiile şi autorităţile publice nu încheie angajamente legale pentru categoriile de cheltuieli de investiţii prevăzute la art. 381 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare şi la art. 46 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
”Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice au obligaţia de a dispune măsurile necesare astfel încât plăţile lunare efectuate în perioada noiembrie-decembrie 2023 la cheltuielile prevăzute la alin. (1), să fie cel mult la nivelul mediei plăţilor efectuate în perioada ianuarie-septembrie 2023, în limita bugetului aprobat. Se exceptează de la prevederile alin. (1) şi (2) cheltuielile aferente implementării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile şi din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Prin excepţie de la prevederile alin. (2) în situaţii temeinic justificate Guvernul României poate aproba pe bază de memorandum depăşirea limitelor de plăţi pentru categoriile de cheltuieli de investiţii”, arată documentul.
”La articolul 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii "C.N.I." - S.A., aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 117/2002, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alin. (11 )-(12 ) cu următorul cuprins: ”(11 ) În situaţia epuizării creditelor bugetare disponibile în anul în curs, prevăzute în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei cu această destinaţie, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei înştiinţează C.N.I. cu privire la aceasta. (12 ) După primirea înştiinţării prevăzute la alin. (11 ), C.N.I. dispune măsurile necesare pentru a nu înregistra plăţi restante, respectiv sistarea livrării de bunuri, prestarea de servicii, execuţia de lucrări sau continuă implementarea obiectivelor de investiţii din surse proprii, surse împrumutate sau alte surse legal constituite în condiţiile alin. (1)”, mai precizează Ordonanţa.
În anul 2023, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, nu se încheie angajamente legale pentru subprogramele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-d), f), h) şi m) din Anexa nr. 3 la Ordonanţa Guvernului nr. 25/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 117/2002, cu modificările şi 4 completările ulterioare, cu excepţia angajamentelor legale pentru ajustările de preţ necesare ca urmare a creşterilor de preţ la elementele de cost care intră în structura costului investiţiilor şi numai dacă acestea sunt strict necesare pentru finalizarea lucrărilor până la data de 31 decembrie 2023 şi valoarea contractelor de finanţare încheiate nu mai permite realocarea de resurse financiare, se subliniază în Ordonanţă.
În plus, ”tranşele aferente anului 2023 din sumele prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, care fac obiectul plăţii eşalonate, reglementate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi tranşa aferentă anului 2023 din sumele reprezentând drepturi de natură salarială restante stabilite în favoarea personalului din sistemul justiţiei prin acte administrative ale ordonatorilor de credite, a cărei plată este reglementată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2019 privind eşalonarea plăţii drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiţiei, neplătite până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se plătesc în anul 2024”.
Prevederile se aplică şi în ceea ce priveşte tranşele aferente anului 2023 din sumele prevăzute prin hotărâri judecătoreşti devenite executorii, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor 5 drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, reglementate prin actele normative prevăzute la acelaşi alineat.
”Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor, precum şi sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti, destinate finanţării cheltuielilor determinate de implementarea Programului pentru şcoli al României, în perioada ianuarie - iunie a anului şcolar 2022 - 2023, rămase neutilizate după stingerea obligaţiilor de plată aferente perioadei de implementare, se disponibilizează la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.,se mai arată în Ordonanţă.
Cum argumentează Guvernul necesitatea ordonanţei de urgenţă
Guvernul precizează în expunerea de motive că are obligaţia de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent pentru a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, precum şi predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice.
În plus, spune Executivul, ”pentru România a fost declanşată procedura de deficit excesiv întrucât deficitul ESA a depăşit pragul stabilit de reglementările europene de 3% din PIB în anul 2019”.
”Întrucât traiectoria de ajustare asumată de ţara noastră prin intermediul Programului de convergenţă 2022-2025 prevede ca deficitul bugetar pentru anul 2023 să nu depăşească 4,4% din produsul intern brut; Luând în considerare că evoluţia execuţiei bugetare pe primele nouă luni ale anului, în care ritmul de încasare al veniturilor este inferior celui prognozat la elaborarea bugetului, impune măsuri suplimentare de limitare a cheltuielilor, astfel încât să se asigure premisele încadrării în ţinta de deficit stabilită pentru acest an”, precizează documentul.
Guvernul mai arată că, în lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgenţă, care să conducă la limitarea şi diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la sfârşitul acestui an, ţinta de deficit asumată poate fi depăşită, cu consecinţe imediate asupra creşterii costurilor finanţării deficitului bugetar dar şi asupra fondurilor alocate pentru investiţii în cadrul Politicii de Coeziune cât şi asupra fondurilor alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Documentul integral al Ordonanței poate fi consultat aici.
Editor : Andreea Smerea
