Victor Ponta, în vizită oficială în Franţa. Ce înseamnă pentru relația bilaterală

Premierul se va întâlni şi cu reprezentanţi de la 16 din cele mai importante companii franceze.

Prioritatea vizitei va fi relansarea parteneriatului strategic dintre România şi Franţa, care este al treilea partener comercial al ţării noastre.

Pe lângă temele economice, pe agenda discuţiilor bilaterale mai figurează tematica aderării României la spaţiul Schengen şi problema integrării romilor.

Relațiile bilaterale au fost sinuoase în ultimii ani

Parteneriatul Strategic dintre România şi Franţa - primul pe careParisul l-a semnat, în 2008, cu o ţară din estul Europei - şi interesele economice comune par să capete mai multă greutate în faţa argumentelor emoţionale care au marcat relația bilaterală în special după 2010, când Franța a ridicat problema romilor și apoi problema Schengen.

Franţa se află la originea introducerii unui criteriu suplimentar în evaluarea pregătirii României şi Bulgariei la spaţiul de liberă circulaţie - stadiul luptei anticorupţie, argument care apoi a fost preluat şi de alte state, în special Olanda, pentru a bloca aderarea României la Schengen.

Înainte de disensiunile pe această temă, problemele între România şi Franţa au fost generate de măsurile Parisului din 2010 de repatriere a sute de romi români. Polemica pe tema romilor, a minorilor români din Franţa, a cerşetoriei şi infracţionalităţii de origine română au afectat până la tensionare, timp de peste un an, relaţia româno-franceză, scandalul ajungând până în fața Comisiei Europene.

Ulterior, relaţiile româno-franceze au cunoscut o ameliorare, inclusiv în problema Schengen, Franţa părând să dea dovadă de bunăvoinţă şi susţinând o aderare a României în două etape. Odată cu alegerea socialistului Francois Hollande la președinția Franței și cu venirea la putere, la București, a guvernului condus de Victor Ponta, este de așteptat ca relația bilaterală să capete un nou implus.

Problema cu „tainul”

În decembrie 2010, actualul ministru de externe, Titus Corlăţean, pe atunci șef al comisiei de politică externă din Senat, spunea că Franţa se opune aderării României la Schengen pentru că nu i s-a dat „tainul” promis de Traian Băsescu la Paris în 2009, adică unele contracte pentru firmele franţuzeşti. Întrebat ce anume a promis Băsescu şi când, Corlăţean a sugerat că preşedintele ar fi dat de înţeles, în cadrul vizitei pe care a făcut-o în mai 2009, că firmele franţuzeşti vor primi contracte cu statul român, menţionând că ulterior promisiunea nu s-a respectat.

„Patentul” expresiei cu „tainul” îi aparține chiar actualului șef al statului. Când încă nu devenise președinte, Traian Băsescu, lider pe atunci al Partidului Democrat, comenta, în plină campanie electorală, în 18 octombrie 2004, a doua zidupă vizita la Bucureşti a premierului francez Jean-Pierre Raffarin, că acesta ar fi venit în România „să-şi ia tainul”. Băsescu făcea aluzie la acordarea de contracte fără licitaţie firmelor care proveneau din ţări de la care guvernul social-democrat condus pe atunci de Adrian Năstase spera obţinerea sprijinului pentru integrarea în UE. Traian Băsescu invoca semnarea unui contract pentru construirea tronsonului Comarnic-Predeal din autostrada Bucureşti-Braşov cu societatea Vinci.

În momentul în care Franța s-a opus aderării României la Schengen, presa a scris că „supărarea” Parisului pe România ar fi fost motivată şi de pierderea unor contracte economice importante, la centrala nucleară de la Cernavodă sau pentru construcția unor autostrăzi.

Vizitele oficialilor români la Paris se succedau, la un moment dat, cu o viteză ameţitoare. Dacă România era, în 2008, una dintre primele ţări est-europene vizitate de proaspătul pe atunci preşedinte Nicolas Sarkozy, la începutul anului 2009 nu mai puţin de cinci miniştri români au fost la Paris în decurs de o lună, iar această efervescenţă diplomatică a culminat, în mai 2009, cu vizita preşedintelui Băsescu în Franţa. În 2010, relațiile s-au răcit considerabil. Doar ministrul economiei, Adriean Videanu, a fost într-o vizită la Paris, iar din partea franceză România a primit vizita secretarului de stat Pierre Lellouche, care a revenit apoi, în septembrie,împreună cu ministrul imigraţiei, însă vizita lor a fost legată strict de problema romilor.

Apoi, în 2011 este consemnată vizita şefului diplomaţiei române la Paris, Teodor Baconschi, precedată de vizita unui alt membru al guvernului român, ministrul agriculturii, Valeriu Tabără. Franţa era interesată atunci să-şi impună punctul de vedere pe plan european încondiţiile în care comisarul european pentru agricultură - românul Dacian Cioloş - se afla în plin proces dereformare aPoliticii Agricole Comune.