V. Ponta despre declarațiile unui oficial ungar: „Nu acceptăm niciun fel de lecții de la nimeni”

„Să dați un răspuns foarte ferm și foarte clar că nu acceptăm niciun fel de – eu nu vreau să folosesc un termen nediplomatic, aș fi spus în mod normal obrăznicii – dar nu acceptăm niciun fel de lecții de la nimeni despre cum se aplică în România legile, inclusiv cele privind funcționarea autorităților locale. Cred că avem cele mai mari standarde din Europa de reprezentare a minorităților, de autonomie a structurilor locale”, a declarat premierul la începutul ședinței de guvern, unde a avut acces și presa.

Premierul i-a cerut ministrului de Externe să reacționeze, dar și-a sfătuit miniștri să nu se lase „prinși în capcane”.

„Cred că dacă cineva vrea să-și facă campanie electorală în România, vreau să aveți o atitudine foarte fermă, să nu ne lăsăm prinși în capcane”, le-a spus Victor Ponta.

Totuși, premierul a avertizat: „Să nu-și închipuie cineva că întoarcem de prea multe ori obrazul!”.

El le-a cerut și ministrului de Interne și prefecților „să-și facă datoria conform legii”.

Ministrul de Externe l-a informat pe premier că a dat deja instrucțiunile necesare și reacția va apărea „în câteva minute”. Ulterior, MAE a anunțat că a fost convocat ambasadorul Ungariei la București.

De unde a pornit scandalul

Secretarul de stat în MAE ungar, Nemeth Zsolt, a declarat, marți, că maghiarii din Transilvania sunt supuși unei agresiuni simbolice și, prin urmare, maghiarii din Ungaria trebuie să răspundă, arborând steagul ținutuluiSecuiesc, potrivit gandul.info

Oficialul maghiar, cunoscut pentru pozițiile sale pro-autonomie, a îndemnat primarii din Ungaria să arboreze în semn de solidaritate steagul ȚinutuluiSecuiesc.

La sfârșitul săptămânii trecute, la ceremonia de învestire a noului prefect de Covasna, steagul ȚinutuluiSecuiesca fost scos din sala de protocol unde s-a desfășurat evenimentul.

Steagul ȚinutuluiSecuiesca fost arborat, marți, într-unul din districtele din Budapesta. Secretarul de stat Nemeth Zsolt a declarat că steagul a fost arborat în semn de solidaritate față de cauza autonomiei pentru care militează autoritățile locale din Harghita și Covasna.

Referindu-se la refuzul autorităților române de a permite arborarea steagului neoficial al ȚinutuluiSecuiesc, Nemeth Zsolt a declarat că, în opinia sa, este o agresiune simbolică din partea autorităților române. „Nu exagerez când spun că suntem în fața unei agresiuni simbolice”, a declarat Nemeth Zsolt.Oficialul maghiar a adăugat că în secuime a fost declanșat un adevărat „război al steagurilor”. Nemeth Zsolt a declarat că se așteaptă ca Guvernul Ponta să intervină și să oprească această dispută.

Ambasadorul Ungariei: „Este o agresiune simbolică”

„Dacă în România nu se poate să se folosească steagul secuiesc, asta e o agresiune simbolică, trebuie să facem ceva, să dăm un răspuns. Credem că nu are rost să se interzisă steagul secuiesc în Ținutul Secuiesc și suntem solidari cu secuimea”, a spus, pentru Digi24,ambasadorul Ungariei, Fuzes Oszkar.

La 18 ianuarie președintele CJ Covasna le-a cerut primarilor din zona municipiilor Sfântu Gheorghe și TârguSecuiescsă arboreze pe fațada primăriilor drapelulsecuiesc. „Am cerut acest lucru pentru că angajamentul față de ȚinutulSecuiesceste în inima noastră, dar și în semn de solidaritate față de cei care au fost atacați de prefectul Codrin Munteanu pentru folosirea steagului secuiescși simbolurilor secuiești, printre aceștia fiind și primarul comunei Ozun", a afirmat Tamas.

Primarul din Ozun: De cinci ani e arborat drapelul secuiesc și n-a fost nicio problemă

Primarul comunei Ozun a declarat miercuri la Digi24 că steagul Ținutului Secuiesc era abordat de cinci ani la Primărie, alături de două steaguri ale României și de cel al Uniunii Europene, iar până acum nu a avut probleme cu aceasta.

„Arborarea steagului secuiesc nu înseamnă în momentul de față conflict (...). Suntem din aceeași națiune și avem dreptul ca orice cetățeni să folosim toate simbolurile naționale, nu reprezintă o jignire pentru statul respectiv”, a declarat Raduly Istvan la Digi24.

Primarul a precizat că populația română din zona pe care o administrează nu a fost niciodată deranjată de arborarea steagului secuiesc, încă de acum cinci ani. El a reiterat că nu a fost încălcată nicio normă din România.

„Timp de cinci ani nu am avut probleme, dar în ultimele luni am fost nevoit să merg în instanță și să apăr drepturile mele cetățenești. Într-adevăr, a început un fel de încercare de atac, o încercare de a îndepărta toate însemnele care nu sunt românești, noi am făcut acum recurs”, a declarat primarul din Ozun, detaliind demersurile sale în instanță.

„Consider, în calitate de primar, că ar fi bine să lăsăm pe fiecare cetățean, indiferent de etnie, să folosească toate simbolurile naționale. Este normal ca cetățenii din Ungaria să vină în sprijinul nostru, cei ce suntem acum în secuime, în semn de solidaritate, să arboreze steagurile secuiești în Ungaria, pentru că se pare că în România nu avem voie, să se vadă că și noi locuim în țara asta”, a spus primarul din Ozun. El a conchis însă că nu acesta este cel mai important lucru de care trebuie să să ne preocupăm, ci „trebuie să ne intereseze o viață cât mai bună în România”.

Dumitru Marinescu, prefect de Covasna: „Se dă prea mare importanță evenimentului”

„Se dă prea mare importanță evenimentului care s-a produs la învestire, cu scoaterea drapelului secuiesc din sala în care am fost învestit prefect. Nu am știut că s-a dat vreun ordin în acest sens, am fost invitat să depun jurământul în prezența ministrului, a oficialilor din județ. Presa m-a întrebat și atunci am sesizat că nu este steagul secuiesc”, a spus Dumitru Marinescu, prefect de Covasna.

„Nu știu cine a luat decizia, eu atunci nu eram în măsură. La învestirea reprezentanților statului în teritoriu, steagul e cel românesc”, a adăugat el.

„Mi se pare o exagerare, o dimensiune prea mare dată acestui lucru. Steagul secuiesc e pus la loc, în sala de ședințe. La primăria Ozun e arborat, și la alte primării din județ”, a adăugat el.

Eckstein Kovacs: „Sper ca această divergență să nu producă efecte mai adânci”

„Nu știu dacă se poate vorbi de scandal, e o noțiune cam vagă. Îmi plac lucrurile clare reglementate. Pentru mine, e clar, ungurii au o reglementare cu privire la folosirea simbolurilor și a drapelurilor de care sunt ei responsabili să o aplice. Și noi avem o reglementare legală. Cred că abrorarea drapelului secuiesc nu poate fi făcută obligatorie, fiind un simbol regional, nici nu poate fi interzisă. S-au aprins spiritele pe această temă. Ambele țări sunt membre UE, relațiile până azi au fost firești și de colaborare. Sper ca această divergență să nu producă efecte mai adânci”, a declarat Peter Eckstein Kovacs, fost consilier prezidențial. „E o atingere adusă segmentului comunitar, în secuime și în altă parte”, a adăugat el.

Tensiuni sunt mai vechi

Tensiunile dintre România şi Ungaria nu sunt noi. Anul trecut au existat alte incidente legate de refuzul autorităţilor române de a permite reînhumarea în România a poetului ungur Nyiro Joszef, un poet antisemit. Autorităţile ungare au încercat atunci o forţare a aducerii în România a rămăşiţelor poetului. Guvernul român a fost ferm în a interzice acest lucru.

Un moment tensionat în relațiile dintre București și Budapesta s-a petrecut și în martie 2009, când la putere era guvernul PDL-PSD. Atunci, ambasadorul României la Budapesta a fost convocat la MAE ungar, în urma poziției exprimate de autoritățile române cu privire la o vizită privată a președintelui de atunci al Ungariei, Lazslo Solyom. Bucureștiul a fost deranjat de o menționare a „autoguvernării Harghita și Cozmeni” în documente oficiale ale părții ungare.

Conform programului iniţial, preşedintele László Sólyom ar fi trebuit să sosească la festivităţile organizate în Transilvania cu ocazia Zilei naţionale a maghiarilor cu o aeronavă, însă autorităţile române nu au aprobat aterizarea avionului prezidenţial. Prin urmare, preşedintele László Sólyom a venit în România cu autoturismul, iar după încheierea manifestărilor prilejuite de sărbătorirea zilei de 15 Martie, şeful statului ungar s-a întors chiar în aceeaşi zi la Budapesta.

Ulterior, incidentul s-a clarificat amiabil și relațiile româno-ungare au fost cordiale în timpul guvernării PDL.

Politicienii unguri provoacă tensiuni pe plan extern

De-a lungul anilor, au fost de notorietate relațiile tensionate dintre Ungaria și vecinii din Slovacia, țară unde de asemenea există o minoritate maghiară importantă.

În toamna anului trecut, Armenia a rupt relaţiile diplomatice cu Ungaria. Autorităţile de la Erevan au considerat inadmisibilă decizia Ungariei de a repatria în Azerbaidjan un ofiţer azer condamnat la detenție pe viaţă pentru uciderea unui militar armean. Ajuns la Baku, acesta a fost graţiat de preşedintele Azerbaidjanului. Armenia şi Azerbaidjanul au un conflict îngheţat din anii 1990.

Şi tot în Ungaria, parlamentari ai partidului extremist Jobbik au spus că evreii sunt o ameninţare la securitatea naţională şi de aceea ar trebui întocmite liste pentru a avea o evidenţă exactă a acestora. Ca răspuns, comunitatea evreiască din Italia a stins luminile de pe Colloseum în ziua comemorării Holocaustului la nivel internaţional.