Declarația vine în contextul în care, de mai multe luni, procurorii anticorupție fac cercetări în legătură cu înţelegerea pe care statul român a făcut-o în urmă cu 12 ani cu consorțiul pan-european pentru securizarea frontierelor.
Este al doilea cel mai important contract derulat de stat după revoluţie, după cel cu Bechtel.
„Nu mă poate împiedica domnul magistrat să utilizez o informație și din alte surse. Îi dau domnului magistrat o informație pentru care să se ducă la CSM fuga-fuga. În analiza noastră, în cazul EADS sunt nouă firme și persoane individuale care se regăsesc și în Microsoft. Și nu dintre persoanele cărora li se ridică statui în dosarul Microsoft. Iar această informație, îl informez pe domnul magistrat, nu este în niciun dosar penal”, a spus Traian Băsescu.
Contractul pentru „Sistemul Integrat pentru Securizarea Frontierei de Stat” a fost încheiat în 2004 de Ministerul de Interne cu EADS Deutschland. Înţelegerea a fost negociată în perioada în care ministru de Interne era Ioan Rus şi semnată când ministerul a fost preluat de Marian Săniuţă. Procurorii DNA susţin că acel contract, a cărui valoare iniţială era de 650 de milioane de euro, a fost realizat în baza unor „înţelegeri ascunse” legate de subcontractanţi, cu rolul de a „derula mitele”, care ajungeau la persoane din conduceea Ministerului de Interne şi la persoane din anturajul lui Adrian Năstase. Mai mult, procurorii spun că oficialii au semnat contractul „fără să fie precizate în detaliu soluţiile tehnice, echipamentele şi serviciile ce urmau să fie livrate, acestea urmând să fie agreate ulterior de către EADS."
Studiu de fezabilitate făcut în două zile
Prima suspiciune a ridicat-o studiul de fezabilitate pentru implementarea sistemului, făcut în timp record - două zile - şi plătit de stat cu 430.000 de euro.
„Există indicii în sensul că acest studiu de fezabilitate, care indica firma EADS ca singura firmă din lume competentă să furnizeze SISF pentru MAI, a fost întocmit de angajaţii Midocar Consulting şi reprezintă o sinteză a unor studii anterioare, cu acelaşi obiect, realizate de alte firme în folosul Poliţiei de Frontieră. În baza studiului pus la dispoziţie de Bearing Point, comisia de negociere a MAI de la acea dată a decis achiziţia SISF prin negocierea cu sursă unică, şi anume cu firma EADS în Germania”, potrivit procurorilor.
Aceștia spun că, pentru ca EADS să obţină acest contract, managementul companiei germane a fost condiţionat să încheie un contract de promisiune irevocabilă de subcontractare a serviciilor rămase nenegociate cu Fujitsu Siemens Computers, societate condusă de Claudiu Florică, pentru comenzi de 40 până la 60 milioane de euro. Pentru a primi aceste comenzi, firma controlată de Claudiu Florică a fost condiţionată să fie de acord cu subcontractarea lucrărilor către alte două societăţi - Gessa, care primea 10 la sută din sumă, şi Profinet, la care ajungea un comision de cinci la sută.
Surse apropiate anchetei au dezvăluit că EADS a plătit în anul 2004, imediat după semnarea contractului, pe 12 august, un avans de patru milioane de euro ce urmau să fie folosiţi pentru plata mitelor, sumă din care FSC a plătit, la rândul său, un avans de două milioane de euro către Profinet şi un avans de 280.000 de euro către Gessa.
Saga înţelegerii a generat un adevărat scandal odată cu plecarea lui Adrian Năstase de la guvernare. Noul ministru al Internelor, Vasile Blaga, cerea controale şi apoi sesiza Parchetul în cazul a patru chestori ce făcuseră parte din comisia de negociere cu societatea germană. La presiunea europenilor, România a renegociat contractul cu firma germană şi a scăzut, pe moment, valoarea cu circa 75 de milioane de euro. Parchetul a închis ulterior cercetarea, cu o soluţie de neîncepere a urmăririi penale, menţinută în 2008 de Curtea Supremă.
Opt ani şi zece miniştri de Interne mai târziu, România nu reuşea să se integreze în Schengen, scopul principal al contractării serviciilor EADS. Deşi în 2011 era încheiată derularea contractului pentru securizarea frontierei de stat. În 2013, Vasile Blaga, de două ori ministru de Interne în cei opt ani, dezvăluia suma cheltuită pentru securizarea frontierelor de stat ale României - peste 1,3 miliarde de euro, bani de la UE, prin facilitatea Schengen, de la bugetul de stat şi din fonduri PHARE.