Traian Băsescu: Dorim consolidarea flancului estic al NATO. Suntem interesați ca pe teritoriul României să existe structuri de comandă ale forțelor aliate
Principalele declarații ale președintelui:
Am discutat o hotărâre privind prezența unor aeronave de luptă ale statelor membre NATO pe teritoriul României, prin rotație, aeronave care fac parte din sistemul integrat al NATO, care, alături de aeronave românești, să asigure poliția aeriană. Vor putea staționa și 200 de militari – piloți, personal de întreținere
A fost adoptată această hotărâre, vom anunța la NATO.
România este gata să-și asume unul din cele patru programe NATO, ca stat lider, acela de apărare cibernetică a Ucrainei.
Foarte mulţi specialişti militari au făcut predicţíi cu ce se va întâmpla cu România la summitul NATO.
Toate statele membre ţín cont de două documente fundamentale. Unul este legat de CFE, este vorba de armamentele convenţíonale în Europa, nivelul de armament pe care fiecare parte şi-l asumă.
Mai trebuie să ţinem cont dacă mai vrem sau nu să avem un parteneriat cu Federaţia Rusă. NATO- Federaţia Rusă.
Prin acest document, statele NATO se angajează să nu instaleze baze militare mari la frotniera de est a NATO.
Asta nu înseamnă că România nu are obiective. Pentru a clarifica că astăzi nu s-a discutat mandatul pentru mâine, suntem în negocieri de trei luni. Trei instituţii se ocupă: preşedinţia României, Ministerul de Externe şi Ministerul Apărării.
Nu s-a luat astăzi un mandat pentru că nu era posibil. Nu am putut să fac vizita în Turcia, pentru mandatul preşedintelui Erdogan.
Obiectivele noastre. Obiective şi aspiraţii generate, în primul rând, de evenimentele din Ucraina şi ce ne-a arătat preşedintele Putin în acţiune, a federaţiei Ruse, acţiune care a ajuns la limite care frizează iraţionalul, pentru că atâta timp cât nu respectăm acordurile internaţionale, frontierele în Europa, nu mai vorbim de raţional.
România solicită generic consolidarea flancului estic al aliantei. Nu doar nord-estic, ci de la nord la sud, asta înseamnă şi introducerea României între ţările cu capabilităţi de alertă şi reacţie.
Dincolo de realizarea capabilităților pentru consolidarea întregului flanc estic sunt modalități diverse de a atinge aceste obiective. În același timp, solicităm creșterea nivelului de interoperabilitate a forțelor armate ale României cu forțele altor state – terestre, aeriene, navale, cu un accent pe forțele navale, având în vedere forța deosebită pe care o are flota rusească la Marea Neagră.
Această flotă ne îngrijorează.
Nu suntem dezinteresați, dimpotrivă, suntem interesați ca pe teritoriul României să existe structuri de comandă ale forțelor aliate.
Am dori ca acest summit să clarifice abordarea aliaților când discutăm de un război hibrid, cum este cel din Estul Ucrainei – un stat își trimite forțe fără însemne care se ocupă de controlarea unui spațiu- în ceea ce privește Articolul 5.
Punctul nostru de vedere este că fiecare stat trebuie să aibă capacitatea să facă față acestei provocări, dar când asupra lui se fac provocări cu trupe la frontiere, care îi sprijină insurgenți, atunci intervenția forțelor NATO este obligatorie. Un stat mic nu poate face față.
Sperăm într-o definire și înțelegere a aplicării Articolului 5.
Este un nou tip de război care prinde în statele slabe, care își neglijează armatele, în care înflorește corupția.
Așteptăm ca acest summit NATO să ia în discuție sistemul antirachetă. În această fază este vorba de înțelegere între România și SUA pentru partea aflată în țară. Am vrea ca la acest summit să se confirme continuarea procesului de instalare a scutului antirachetă.
Așteptăm consemnarea importanței strategice a Mării Negre. În opinia noastră, urmare și a evoluțiilor din Ucraina, nu se mai poate evita sublinierea importanței strategice a Mării Negre.
Este clar că Marea Neagră este înconjurată de un brâu de conflicte înghețate care pot fi pornite cu un singur buton, de la Moscova.
Am dori, de asemenea, ca Republica Moldova să fie introducă pe lista beneficiarilor de capabilităţi de apărare.
Nu înseamnă că R. Moldova intră în NATO, ci poate face exerciţii comune în caz de dezastre naturale sau exerciţii militare de apărare.
Vrem o definire clară a relaţiilor NATO-Federaţia Rusă. Există un document mai vechi, dar trebuie să dezbatem care mai este valoarea acestuia şi dacă principiile lui rămân valabile în continuare.
Sigur, la summitul NATO, SUA ne vor atenţiona din nou să alocăm 2% din buget către apărare, pentru ca Europa să reducă decalajul uriaş cu SUA. Sigur, SUA au dreptate, este nevoia noastră şi mai ales nevoia de descurajare.
Dacă în ultimii ani ne-am fi asumat această obligaţie, acum nu am fi fost atât de interesaţi de exerciţii comune de apărare. Nu suntem singurii, dar nu putem miza la nesfârşit că ne apără alţii.
Ceea ce vedem acum în Ucraina, agresiunea pe care Federaţia Rusă o săvârşeşte în Ucraina, nu este o ameninţare directă sau să ne uităm la ea ca şi când ni s-ar putea întâmpla mâine, prin prisma raţionalului.
Dacă mă întrebaţi anul trecut dacă e posibil ca Ucraina să fie agresată aş fi spus că nu este raţional.
Trebuie să luăm și varianta iraționalului în calcul.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
