Topul naţional al fraudelor din Sănătate. Cum dispar banii pentru spitale şi medicamente

„Pe 2016, Sănătatea beneficiază de o creştere globală a bugetului fondurilor alocate cu aproximativ 11 la sută, bugetul alocat ministerului este cu 16 la sută mai mare faţă de acest an. Totalul bugetului : 7,77 miliarde de lei, din care de la bugetul de stat 6,39 miliarde lei, iar venituri proprii 1,38 miliarde lei. Din acest buget, 1,25 miliarde lei se transferă la CNAS pentru echilibrarea veniturilor Casei, pentru asigurarea permanenţei în Centrele de permanenţă şi asigurarea compensării cu 40 la sută a medicamentelor pentru pensiile până la 700 lei pe lună. Asigurăm, prin acest buget, drepturile pentru un număr de 52.269 de persoane, inclusiv majorarea cu 25 la sută a salariilor", declara, în decembrie 2015, cu puţin înaintea votului fnal al Parlamentului asupra bugetului pe 2016, ministrul Patriciu Achimaş-Cadariu. Între timp, acesta a demisionat din funcţie. 
Totuşi, în ciuda alocărilor mai mari de la an la an, sistemul sanitar public nu le-a oferit pacienţilor şi o sporire a confortului şi a siguranţei pe măsura sumelor cheltuite în plus.
Cum problema este de fapt aceeaşi în 2016 ca în 2015, 2012 ş.a.m.d., explicaţiile pentru starea de fapt rămân identice de fiecare dată: lipsa reformelor şi „scurgerile” din sistem.
Despre reforma sănătăţii se vorbeşte de 25 de ani, fără să se întâmple ceva semnificativ.

În schimb, graţie anchetelor DNA din ultima vreme, se ridică tot mai mult ceaţa atunci când vine vorba de fuga banilor publici, nivelul până la care se întind complicităţile la vârful sistemului sanitar, sau cursul neoficial al şpăgii în contractele de achiziţii încheiate de spitale, case de asigurări şi alte unităţi din domeniu.

„Pentru DNA investigarea faptelor de corupţie din sănătate a fost o prioritate în ultimii doi ani, peste 75 de persoane au fost trimise în judecată. Numai în 2015 au fost investigaţi şi trimişi în judecată un secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, un director din minister, opt manageri de spitale, un preşedinte de consiliu judeţean şi zece medici. O treime din preşedinţii de CJ din România sunt trimişi în judecată pentru corupţie, iar o parte din ei au fost investigaţi pentru fapte în legătură cu achizţii din domeniul sănătăţii sau finanţarea unor servicii prestate de firme pe care le controlau”, a declarat luni procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, la o dezbatere pe tema corupţiei din sănătate.
Intervenţia mai largă a lui Kovesi, cu această ocazie, permite schiţarea unui inventar al metodelor şi tehnicilor prin care banii fug din sistem spre buzunare şi, adesea, spre conturi de firme off-shore.

*eliberarea în mod fraudulos a unor certificate sau decizii medicale
*prescrierea medicamentelor
*ocuparea posturilor în spitalele publice
*avizarea punerii pe piaţă a medicamentelor
*decontarea unor servicii medicale de către casele de asigurări
*achiziţiile de medicamente, substanţe medicale si aparatură
*construcţia sau reabilitarea spitalelor
*conflicte de interese între cei care au atribuţii în finanţarea sistemului şi cei care controlează companii din domeniul sanitar
*lipsa de transparenţă în planificarea cheltuielilor din fonduri publice

Procentual, mita e mai mare ca în alte zone

În acelaşi timp, procentele care dau măsura şpăgii variază între 10 şi 20% din valoarea contractelor de achziţii publice, grosul tinzând, potrivit procurorului-şef al DNA, spre limita superioară a marjei respective.

Laura Codruţa Kovesi: „Un element specific al investigaţiilor în domeniul sănătăţii ne-a arătat că procentul mitei în sănătate e mai mare decât în alte domenii. Dacă la construcţii procentul de mită oferit sau solicitat reprezintă 10% din valoarea contractelor, în majoritatea contractelor de achiziţie în sănătate procentul mitei se ridică la 20% din valoarea contractelor”.
Experienţa procurorilor DNA e sugestivă:
*s-au decontat tomografii şi ecografii niciodată realizate
*s-au decontat prestări de servicii fictive
*s-au decontat, chiar, servicii pe care spitalele şi le puteau asigura din resurse lor
*s-au decontat medicamente care nu trebuiau decontate