TIMIȘOARA. Tradiția papricașului, întreținută cu bani europeni

Specialist în prepararea cărnii, Ioan Popovici a colaborat ani buni cu producători autohtoni de boia. În ultima vreme însă, îi e tot mai greu să găsească în ţară condimentul de care are nevoie. Agricultorii au renunțat la culturile de ardei de boia pentru că nu sunt profitabile.

„Vechii producători de boia din judeţul Timiş şi din judeţul Arad, în ultimii ani, au trecut exclusiv pe legume şi pe flori", a spus Ioan Popovici, specialist produse de carne.

Așa că, de dragul tradiției, cercetătorii de la Universitatea de Agronomie din Timişoara au luat măsuri. Au făcut un proiect și au obținut 45.000 de euro, bani europeni cu ajutorul cărora au aranjat un solar modern.

„Am zis hai să încercăm să arătăm lumii şi producătorilor că se poate obţine o producţie mult mai substanţială dacă o cultivăm în solar", a declarat Viorel Berar, şef Disciplină Legumicultură.

„În câmp, discutăm de producţii de 4-5 kilograme la metrul pătrat de cultură, într-un solariu se pot realiza producţii de peste 10-12 kilograme la metru pătrat”, a declarat și Gheorghe Poşta, prodecan la Facultatea de Horticultură.

Din 8 kilograme de ardei uscat se obţine un kilogram de boia

În Banat, puține sunt gospodăriile în care ardeiul de boia se mai prelucrează conform tradiţiei. Într-una dintre ele, tanti Victoria face şi acum ce a învăţat de la bunici. După ce adună ardeiul, îl lasă la uscat, într-o încăpere cu temperatură ridicată.

„Când eu intru şi nu mai transpiră ochelarii, ştiu că trebuie să închid sus găurile şi după aia, în 10 zile e uscată", a spus prodecanul.

Treaba nu-i una uşoară, iar procesul e migălos iar rezultatul, delicios. Fără ea, cârnaţii n-au culoare, papricaşul n-are gust, iar gulaşul nu e gulaş.

Pe piaţă, preţul unui kilogram de boia este cuprins între 40 şi 50 de lei. În prezent, în România, sunt cultivate cu ardei de boia aproape 19.000 de hectare.