Sărăcia lucie, alături de tradiții precum căsătoria la vârste fragede și convingerea că fetele trebuie să aibă grijă de frații mai mici, fac ca tot mai multe fete rome să abandoneze școala înainte de clasa a V-a, relatează The Guardianîn ediția de luni.
Florina Miloș este o tânără femeie de etnie romă, care trăiește într-o casă cu două camere fără apă curentă din Târgoviște. Cu toate zâmbetele celor patru copii mai mari, care își răsfață fratele cel mic născut acum două luni, familia se confruntă cu o criză serioasă. „Nu am plătit chiria din ianuarie. Împrumut bani ca să am cu ce trăi, dar am datorii foarte mari. Câștig cât pot din sticlele pe care le strâng de pe stradă pentru reciclare, dar nu e de ajuns”, se plânge Florina.
A renunțat la școală când avea zece ani - vârsta medie la care fetele rome abandonează școala. Analfabetă și necalificată pentru vreo meserie, pentru orice muncă legală pe care ar presta-o, Florina nu va putea fi plătită peste salariul minim.
Studiile privind statutul femeilor rome în Europa de Est indică faptul că fenomenul este de amploare. În timp ce decalajul educațional dintre populația romă și cea ne-romă este adânc, în interiorul comunității rome, femeile o duc cel mai rău.
Un studiu din 2004 al Organizației Națiunilor Unite constata că o treime din femeile de etnie romă din sud-estul Europei sunt analfabete, față de o cincime din bărbații romi. Mai multe cercetări realizate recent de UNICEF în Albania indică un decalaj similar: femeile rome petrec în medie cinci ani şi jumătate ani la școală, față de opt ani - în cazul bărbaților romi.
Abandon școlar, violență domestică, prostituţie
„Există credința asta că, dacă ești fată, oricum ajungi să te măriți”, spune Florina.
În România, învățământul este gratuit, dar rechizitele necesare pentru școală și încălțămintea cu care să mergi prin zăpadă iarna la școală – nu. Sărăcia lucie, alături de tradiții precum căsătoria la vârste fragede și convingerea că fetele trebuie să aibă grijă de frații mai mici, au ca principală consecință abandonul școlar.
Iar lipsa de educație are urmări pentru toată viața, explică Sorina Fekette, asistent social în București. „Violența domestică este o problemă, ca și prostituția”, adaugă ea. Cea mai veche meserie din lume „este singura modalitate prin care pot câștiga bani. Dacă soții lor pleacă, nu mai au nici un fel de putere”, explică asistenta socială.
Florina insistă că, în ciuda problemelor cu banii, nu își va lăsa copiii să renunțe la școala la care merg, școală condusă de organizația Salvați Copiii. Înființată pentru a facilita accesul copiilor romi la educație și finanțată de Fundația Ikea, școala nu percepe taxe pentru rechizitele și mâncarea copiilor.
„Le arătăm mamelor care sunt beneficiile educației”, declară pentru The Guardian Daniela Gâtlan, directoarea Școlii Mihai Viteazu din Târgoviște. „Aducem femei realizate care vin și le explică de ce liceul și facultatea reprezintă oportunități” pentru femeile rome.
Educație, egalitate de șanse, mai multe oportunități pe piața muncii
În eșaloanele superioare ale Uniunii Europene, primele roade ale îmbunătățirii accesului romilor la educație își fac simțită prezența, în opinia The Guardian, care constată că romii reprezintă o proporție în creștere a forței de muncă europene.
Totuși, până în momentul de față, inițiativele UE au avut un impact redus, mai constată cotidianul britanic. În timp ce proiectul organizației Salvați Copiii s-a dovedit un succes - majoritatea copiilor care au participat la programul de anul trecut au avut rezultate peste medie de-a lungul anului școlar, indiferent de gen - planurile de a-l extinde au fost suspendate după ce guvernul român a eșuat în a furniza la timp finanțarea, care ar fi trebuit să provină din fonduri europene, subliniază ziarul britanic.