Aşezate la loc de cinste, pe catifea roşie, cele şapte monede din aur şi argint au parcurs un drum lung şi complicat până să fie expuse publicului. Au fost găsite cu detectorul de metale şi furate dintr-un sit arheologic din Munţii Orăştiei. De acolo, printr-o reţea bine organizată de căutătoril de comori, au fost scose din ţară şi au ajuns la Londra. Procurorii români le-au găsit la o casă de licitaţie.
Augustin Lazăr, procurorul general: „Au ajuns la locul lor, alături de frăţiorii lor sau surioarele lor, care aparţin aceluiaşi tezaur. Noi ar trebui să avem capacitatea de a preveni aceste fapte şi cred că instalarea unor camere video ar fi o soluţie care nu ar fi foarte scumpă”.
Recuperarea monedelor nu ar fi fost posibilă fără ajutorul autorităţilor din Marea Britanie. Poliţia Metropolitană din Londra s-a implicat activ în găsirea artefactelor ce erau date în urmărire internaţională, iar poliţişti londonezi au venit la noi să vadă situl arheologic de unde au fost furate.
Paul Brummel, ambasadorul Marii Britanii în România: „Cooperare excelentă între Marea Britanie şi România, care a rezultat în readucerea în ţară a altor antichităţi furate care au o importanţă majoră. Acestea includ 145 de monede din aur”.
Tot de la o casă de licitaţii din Londra, procurorii au reuşit să recupereze şi să aducă în ţară aceste două plăci din bronz, unice, care conţin legile municipiului roman Troesmis, din vremea împăratului Marcus Aurelius.
De la începutul anilor 2000, anchetorii români au reuşit să readucă în ţară doar 15% din totalul pieselor furate şi exportate ilegal. Prejudiciile estimate sunt uriaşe.
Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul Muzeului Naţional de Istorie: „În cazul monedelor de aur este vorba de între 20 şi 50 de milioane de euro, iar pentru mondele de argint în jur de 15, 20 de milioane de euro”.
Cât despre pedepsirea vinovaţilor, 12 persoane au fost condamnate definitiv, în ultimii ani.