Tensiuni în PNL. Crin Antonescu, nervos, i-a făcut „nesimțiți” pe jurnaliști
Ludovic Orban şi Andrei Chiliman, liberalii care l-au susţinut în 2009 pe Crin Antonescu să ajungă preşedintele partidului, fac acum disidenţă în partid. Lor li s-a alăturat şi Călin Popescu-Tăriceanu. Conflictul a luat proporții odată cu apropierea congresului PNL, programat pentru sâmbătă. Chiar şi aşa, Crin Antonescu este sigur că va fi reales preşedinte.
Ludovic Orban l-a sprijinit pe Crin Antonescu să câştige şefia PNL în 2009. Atunci a fost răsplătit cu funcţia de prim-vicepreşedinte. Un an mai târziu, Ludovic Orban l-a acuzat pe Crin Antonescu de tendinţe dictatoriale şi a candidat el însuşi pentru preşedinţia partidului. A pierdut lupta, a pierdut funcția și, de atunci, l-a criticat în mai multe rânduri pe actualul lider.
„Cunosc oameni politici care mai au o foame: foamea de capete. Foamea de a-ţi folosi puterea şi de a-ţi arăta muşchii tăind capete de nevinovaţi”, a spus Ludovic Orban.
Conflictele au luat amploare în 2011
În 2011, conflictele au luat amploare. Alianţa PNL - PC a fost unul dintre motive. Împotriva ei au votat Adriana Săftoiu, Ludovic Orban şi Călin Popescu-Tăriceanu. Acesta din urmă a devenit mai vocal după alegeri. Fostul premier a cerut ca desemnarea candidatului la prezidenţiale să se facă prin votul tuturor membrilor de partid. „Share of power înseamnă că nu doar o persoană împarte puterea. Eu nu vreau ca greșelile lui Băsescu să se repete în PNL”, a declarat Tăriceanu.
„Aceia dintre noi care sunt marionete ale propagandei lui Basescu să decidă dacă mai doresc să continue să facă parte, să reprezinte și să servească PNL”, îi răspundea Crin Antonescu.
Cu o săptămână în urmă, alţi doi liberali - Andrei Chiliman şi Vlad Moisescu - au venit cu zece propuneri care restrâng puterile președintelui. Cei doi erau în conflict cu actualul lider după ce au fost demiși de la șefia organizațiilor PNL din Capitală.
Cu trei zile înainte de congres, disidenţii au acuzat actuala conducere că şi-a infiltrat 56 de membri în organizaţia sectorului 1, ca să influenţeze votul pentru alegerea președintelui.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Le-aș transmite și domnilor Chițoiu şi altora care au venit la sectorul 1 că o armată de ocupație, fără să fi făcut ceva pentru filiala sectorului 1 a PNL, că există viață în partid și după domnul Antonescu”, afirma Ludovic Orban.
„Decât să facem scandaluri pe trotuar mai bine să candidăm. Să opunem proiecte, să opunem strategii”, a venit replica liderului Crin Antonescu.
Crin Antonescu, portret de politician
În ciuda tensiunilor, Crin Antonescu pare să îşi fi asigurat şefia partidului. Este singurul care candidează pentru funcţia de preşedinte PNL.
Crin Antonescu intră pentru a treia oară, în cursa pentru şefia PNL. Primele două bătălii au fost câştigate lejer şi nici aceasta nu pare să-i dea prea multe bătăti de cap. De data aceasta, însă, actualul lider liberal are ambiţii mai mari. După ce a pierdut o dată bătălia pentru preşedinţia României, de data aceasta este hotărât să nu mai rateze şansa. Iată care este parcursul politic al candidatului USL la funcţia de preşedinte al României.
Crin Antonescu are 54 de ani, a terminat facultatea de istorie-filisofie şi este membru PNL din 1990. A ocupat constant funcţii in partid - vicepreşedinte şi lider de grup parlamentar. A fost şi ministru al Tineretului şi Sportului în Guvernul CDR, în perioada 1997-2000. În 2009, a avut o victorie şi o înfrângere. A fost ales preşedinte al PNL, dar nu a câştigat şefia statului. A candidat la alegerile prezidenţiale şi a pierdut după primul tur. Un an mai târziu, a fost reconfirmat în funcţia de lider al PNL. În 2012, a ajuns preşedinte al Senatului, după ce majoritatea USL a dat jos conducerea democrat-liberală a Parlamentului. Din această postură, de al doilea om în stat, Crin Antonescu a ajuns preşedinte interimar al României, în perioada în care Traian Băsescu a fost suspendat.
Crin Antonescu a participat activ la campania ce a precedat referendumul pentru demiterea preşedintelui. Şi a făcut promisiuni pe care apoi le-a retractat.
„Dacă nu veţi fi demis la referendum, eu, Crin Antonescu, mă retrag din viaţa politică”, spunea președintele liberalilor adresându-se lui Traian Băsescu. „Eu nu negociez sau nu las loc la interpretări. Dacă domnul Băsescu, cu zero voturi, revine la Cotroceni, eu ma retrag din viaţa politică”, spunea Crin Antonescu.
Și-a reluat apoi declarația: „Eu nu mai am ce căuta în politică dacă nu vom fi nouă milioane de români curaţi, în lumină, în picioare”, pentru ca apoi, după eșec, să explice: „Spun astăzi foarte clar. Nu mă retrag din politică pentru că Traian Băsescu a fost demis în realitate”.
Lui Crin Antonescu i se datorează alianţa liberalilor cu Partidul Conservator şi ulterior cu PSD, sub umbrela USL. Această mare alianţă a adus liberalilor cel mai bun rezultat din ultimii 20 de ani la alegerile parlamentare. USL l-a desemnat prin vot pe Crin Antonescu drept candidatul coaliţiei la alegerile prezidenţialele din 2014.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
