T. Băsescu: Suntem pe marginea prăpastiei. Ne-am întors la nivelul anului 2000 în ceea ce priveşte Justiţia
Cele mai importante declarații:
„Primul lucru ce trebuie lămurit este vizita doamnei Victoria Nuland, care a fost tratată de unii ca una pentru a ne felicita la 10 ani de la intrarea în NATO sau o vizită ca să ne bată pe spate. Vreau să dau mesajul exact. Este un mesaj ce trebuie să îngrijoreze pe români și pe politicieni.
Nu mă joc cu vorbele, știu că ele în câteva minute vor fi în toate cancelariile, Nuland nu a venit nici în calitate de asistent al secretarului de stat, subsecretar de stat sau turist. Calitatea a fost de emisar al guvernului SUA, care a avut de transmis un mesaj extrem de serios. Acest mesaj a fost legat de statul de drept din România, care începând din vara lui 2012 este continuu pus sub semnul întrebării.
Aduc aminte celor care ați uitat faptul că SUA și UE au investit enorm din banii cetățenilor lor pentru ca instituțiile noastre să funcționeze similar cu cele din orice alt stat de drept. Acest lucru nu se reproșează acum. Problema deosebit de dificilă pleacă de la faptul că majoritatea parlamentară a recidivat față de momentul din vara 2012. Atunci a fost un atac brutal la statul de drept, toată lumea a sperat că după alegeri acest lucru nu se va repeta, totuși actuala putere a demonstrat că nu se gândește să revină la un comportament care să consolideze statul de drept, ci comportamentul politic al majorității a fost de șubrezire continuă a statului de drept. Acesta e motivul pentru care guvernul SUA a decis să trimită un emisar la București
Ceea ce a constatat emisarul Victoria Nuland nu rămâne în biroul ei, se distribuie în tot sistemul politic al SUA și în instituțiile importante de care ține relația noastră cu SUA.
Vreau să înțelegeți, și aș vrea să înțeleagă și românii și politicienii: suntem cu un pas în prăpastie.
În cazul în care majoritatea politică recidivează și continuă atacurile la statul de drept, atacuri ce pot fi prin legislație sau prin declarații, România riscă să fie izolată pentru mult timp. Suntem pe marginea prăpastiei, dacă vom continua - sau majoritatea parlamentară în frunte cu premierul, cu Antonescu, dacă vor continua atacurile la deciziile judecătorești, la legislația corectă în baza căreia justiția își desfășoară activitatea, riscăm intrarea într-o perioadă lungă de izolare.
Atât timp cât nu este respectat statul de drept şi nu există încredere că deciziile judecătorilor sunt corecte, tentaţia investitorilor este să stea departe de România. Suntem puşi sub semnul întrebării, dacă respectăm criteriile de la Copenhaga.
Cum putem fi convingători că putem să apărăm ţara şi aliaţii noştri de terorism dacă nimeni nu are certitudinea că România va continua să consolideze justiţia şi că terorişti pe care îi ştim nu îi pedepsim? De aceea îngrijorarea e maximă şi România se află la un pas de a fi izolată. Un picior l-am pus deasupra prăpastiei. De ce, exact pentru că după ce ai spus „schimb un preşedinte că vreau eu, nu pentru că a încălcat Constituţia”, pe urmă vii în marţea neagră şi spui „politicienii sunt în afara conflictului de interese, dăm amnistie şi graţiere generală, să fie lumea veselă, modificăm codul penal în favoarea clienteli politice că ne presează baronii, vrem să nu mai auzim vocea ANI, de unde până unde îşi permite să investigheze politicieni”. Lucrurile acestea se notează în fiecare zi şi sunt de natură a deprecia nivelul de încredere în România.
România a revenit, din punct de vedere al credibilităţii, datorită acţiunilor împotriva justiţiei şi statului de drept, la perioada anului 2000. Aici suntem când suntem puşi sub semnul întrebării dacă respectăm criteriile de la Copenhaga.
Am primit în timp scurt din ambele părţi, şi de la SUA, vizita emisarului, şi votul de azi din Comisia LIBE şi va urma cel în plen, semnale din ambele părţi, extrem de sever, că pentru nerespectarea statului de drept se vor lua măsuri, de la reducerea sumelor alocate până la suspendarea dreptului de vot.
Îmi fac datoria să informez și populația, și politicienii asupra faptului că nu mai pot continua să mintă – aici mă refer la politicieni – și că suntem într-un moment dificil, iar mesajele ne-au fost transmise direct, exprimate diplomatic, dar ferm. Fac un apel la politicieni să înțeleagă că au adus țara într-un moment dificil, prin atitudinile față de justiție. Nimeni nu îi crede că e o justiție controlată de președinte, pentru că nu a găsit nimeni un procuror sau judecător care să spună: „Da, îmi duc aminte că președintele m-a sunat să scap pe cineva”. Nu există. În aceste condiții nu îi crede nimeni, dar fac rău României. Cea mai mare problemă pe care o avem acum e neîncrederea în România, că putem consolida statul de drept. Acesta e mesajul transmis de Nuland în România. Repet, diplomatic, dar îmi fac datoria să îl traduc și o fac cu toată responsabilitatea. Suntem într-un moment de cumpănă, în ceea ce mă privește vreau să fie foarte clar: nu am nimic de negociat, îngrijorarea mea, îi apăr pe cei furați, nu pe cei care au furat. Nu am nicio problemă din acest punct de vedere. Încerc prin bătălia pentru independența justiției să răspund la ceea ce au nevoie cei care au fost furați și nu la nevoile celor care au furat. Acesta e obiectivul meu, îl voi duce până în ultima zi a mandatului.
Se apropie vizita FMI, avem suspendată la aplicare suplimentarea de acciză la motorină și benzină. Decizia mea este ca această acciză suplimentară de 7 eurocenți, la care se adaugă TVA de 24%, deci 8,68 eurocenți, decizia mea categorică este ca taxa suplimentară să nu se introducă. Vedem toți că a fost o minciună că va scădea prețul la combustibil de la 1 ianuarie. A crescut. Nu avem nicio garanție că va scădea. Dacă de la 1 aprilie vom adăuga 41,8 bani la prețul fiecărui litru, se va resimți mai puternic în prețuri și inflație. Nu trebuie sa crestem pretul la combustibil.
Cu ocazia vizitei Fondului, voi fi foarte atent ca recomandările de ţară care au fost făcute României de Comisia Europeană să fie introduse în scrisoarea pentru Fond, dar şi pentru Uniunea Europeană.
Aş vrea să discut de ultima trăsnaie a alianţei USL, Constituţia, pe care vor să o treacă prin referendum cu europarlamentarele. E în regulă, dar va trebui să ţină cont de câteva lucruri.
Primul şi cel mai important decizia CCR 682 din 2012, proaspătă, în care se spune că e obligatorie respectarea rezultatului referendumului care viza parlament unicameral şi maxim 300 de parlamentari. Nu cred că la un interval atât de scurt CCR îşi va schimbă jurisprudenţa.
Curtea spune foarte clar, această voinţă nu poate fi ignorată de aleşii poporului pentru că e o expresie a suveranităţii populare. Povestea pe care vrea să o prezinte Crin acum, şi-a luat rolul mincinosului, facem 300 de deputaţi, dar nu spune câte sute de senatori, nu va putea trece de CCR.
S-au aruncat într-o minciună publică, ambii lideri ai USL, care va duce la dezorientarea electoratului şi va face ca nimeni să nu mai înţeleagă nimic.
Am văzut ideea hilară promovată de cei doi lideri ai USL, că solicitarea viitorului președinte pentru un refrerendum o va aproba Parlamentul. Nu poate să o aprobe. Atunci nu mai există instrumentul referendum, prin care președintele să se poată adresa poporului și el să înfrângă eventual voința Parlamentului atunci când este cazul. Mai văd o trăznaie, ca cea prin care Năstase își făcuse Constituție cu 5 ani de mandat: partidul cu cel mai mare număr de mandate să dea automat premierul, luând președintelui atributul de a desemna un premier. În multe democrații mandatul se poate da și celui mai mic partid intrat în parlament. Pe propunerea PSD vom avea situații când după alergeri, în baza înțelegerii dintre partide, nimeni nu se va duce la guvernare și cu un partid cu 30 și ceva la sută nu poți face guvern. Și se reiau alegerile. E o mare greșeală. PSD se gândește la el azi, ar fi bine să se gândească la țară.
Dacă revizuirea Constituției nu se face pentru a pune în aplicare referendumul din 2009, nu se justifică revizuirea. La ce era neclar CCR a emis deja jurisprudență ce acoperă toate intrepretările din Constituția actuală.
Legile trimise înapoi sunt foarte proaste, nu le pot lăsa să intre în circuit cu o calitate atât de proastă. Legea minelor nu e la mine, să vadă pe unde a pierdut-o, nu a ajuns la Cotroceni.
Ce mi se pare foarte important e legea parteneriatului public-privat, l-am auzit glăsuind pe juristul Șova. Nu va veni nimeni la un parteneriat public-privat. Trebuie prezentate în lege toate condiţiile.
Care sunt criteriile după care constaţi tu că apar nişte probleme legate de interes naţional sau local? Trebuiesc prezentate în lege toate condiţiile. Dacă le lăsăm să le reglementeze prin ordin de ministru nu vom avea niciodată parteneriate public privat. A mai venit cu o idee năstruşnică, care cred că vine dinspre intresele de partid şi de finanţare a campaniei, înlocuirea partenerului privat se poate facă o nouă procedura de atribuire. Întrerupi un parteneriat şi tu, Şova, te duci în Kiseleff şi stabileşti că omul nostru e asta şi îl punem pe el, fără licitaţie. Eu nu spun că nu poate fi o situaţie de urgenţă, dar descrie situaţia în lege. Altfel există riscul să fie tratate ca ordinanță de urgență. Trebuie nişte clarificări, în rest legea e în regulă, poate va stimula parteneriatele public-private.
Plânge parte din clasa politică pentru că am trimis înapoi legea privind cumpărarea terenuilor agricole. Cred că nu au citit legea. Titlul spune că e vorba de vânzarea terenurilor către persoane fizice, dar dai o pagină și dai de persoane juridice, e deja altă lege.
În plus, legea vorbește despre persoane juridice de pe teritoriul Uniunii Europene. Dar persoană juridică de pe teritoriul Uniunii Europene e și ADS. Legea e destinată să creeze confuzie.
La un alt articol, ADS e desemnat autoritate care aprobă vânzari de teren, dar în același timp e și una din structurile care au drept de preempțiune. E și cumpărător de teren, e și agenția care reglementează. Va râde oricine citește. Așa ceva nu se poate.
Să vă mai spu ceva. Dau legea, după care spun că se vor emite norme de aplicare in 30 de zile. Am văzut multe legi care nu au încă norme de aplicare, această lege nu trebuie complicată.
Dacă vor corecta indadvertențele, nu trebuie și multe alte norme de aplicare, e suficient s-o facă mai clară pe aceasta. Eu aș pune în anexă câteva formulare și cu asta basta.
Să vă mai spun ceva. Legea spune că drept de preempțiune are în primul rând cel care are terenul în arendă, următorul îl au vecinii, după care omul se poate duce pe piață. Să spunem că proprietarul cere 4.000 de euro pe hectar, dar nu-i dă nimeni din cei care au drept de preempțiune, așa că se duce pe piață și găsește cumpărător doar cu 3.000 de euro. Ce facem atunci? Legea tace. Ce facem? Că 3000 i-ar fi dat si vecinul, și arendașul. Aici trebuie să găsească un mecanism, ca preempțiunea să funcționeze într-adevăr.
Am mai trimis o observație venită din dezbaterea publică. Alături de observațiile trimise după Revelion, pe 7, am mai transmis o observație ce spune pe fond: în România se vor putea cumpăra terenuri agricole în extravilan de către orice persoană fizică similar cu dreptul românilor de a cumpăra teren în țara de origine a celui care vrea să cumpere. Sunt țări care nu au restricții, cum ar fi Olanda. Acolo orice român poate cumpăra, dacă are bani, cât pământ vrea. Mergi în Ungaria, ai voie să cumperi doar un hectar, dacă ești străin. Olandezul să poată cumpăra în România la fel ca românul în Olanda, iar cel din Ungaria să poată cumpăra aici cât poate cumpăra românul în Ungaria. Mi se pare echitabil.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
