Pădurile au costuri de întreţinere mici, iar proprietarii obţin un profit substanţial din valorificarea lemnului. Aşa că nu este de mirare că, în ultimii ani, 400.000 de hectare pădure au fost cumpărate de străini.
„Un proprietar a reușit să achiziționeze 50.000 de hectare, restul fondurilor de investiții au între 2.000-3.000de ha până la 15.000 de hectare de păduri”, a spus Bogdan Tudor, reprezentantul asociaţiei Nostra Silva.
De multe ori însă, autorităţile nu ştiu exact cine se află în spatele tranzacţiilor cu păduri. La fel ca terenurile agricole, pădurile nu pot fi cumpărate direct de investitorii străini, ci cu ajutorul unor intermediari români. „Pe mine mă sună cineva de la Sibiu şi îmi face plata. Nu-mi închipui cât de mare e încrengătura asta”, spune angajatul unei primării.
Printre străinii care au făcut afaceri la vedere cu pădurile din România este Fondul de investiţii al prestigioasei universităţi americane Harvard, care deţine 35.000 de hectare de pădure. Din fondul forestier pe care îl deţine în judeţul Vrancea, universitatea americană valorifică anual aproximativ 40.000 de mc. de material lemnos. Specialiştii spun că profitul depăşeşte un milion de euro.
„Au suprafeţe în zona comunei Câmpuri, judeţul Vrancea, în zona Dumitreşti”, a explicat un consilier în Inspectoratul silvic din Focşani.
Nu sunt singurii investitori care au văzut în pădurile din România o oportunitate. Printre cei mai mari proprietari de păduri se află firme din Finlanda, Germania sau Austria. Străinii caută suprafeţe mari. Problema este că pădurile au mai mulţi proprietari sau nu sunt înscrise în cartea funciară. De aceea, şi preţul terenului forestier este şi de trei ori mai mic decât în Austria sau Norvegia.
Dintre cele 6,5 milioane de hectare de pădure din România, jumătate sunt în proprietatea statului.