Spitalul din Moineşti: "Oameni de excepţie", copil mort din neglijenţă și o lungă istorie de acuzații de malpraxis

Spitalul - condus de dr. Adrian Cotîrleţ (manager) şi dr. Maria Purcărin (director medical) - are misiunea de a asigura asistenţa medicală la circa 186.000 de locuitori (municipiu, plus comunele arondate) şi are, după cum se poate afla încă din primele secunde petrecute pe site-ul instituţiei, "oameni de excepţie".

Poate tocmai de aceea la manifestarea Zilele Medicale ale Spitalului Moineşti, ajunsă anul acesta la a XI-a ediţiei, participă un număr impresionat de nume grele ale medicinei româneşti. E drept, multe dintre ele nu scot bani din buzunar pentru a onora invitaţia colegilor din Moineşti, ci apelează la companiile farma. Companii care plătesc deplasarea invitaţilor, dar au contribuit financiar şi la organizarea evenimentului.

Ediţia 2015: multe laude şi coloratură politică

Printre sponsorii ediţiei de anul trecut ai manifestării, caracterizate de conducerea spitalului drept "eveniment ştiinţific de prestigiu", s-au numărat mai multe companii farma, printre care Merck Sharp & Dohme România, Gedeon Richter România şi Berlin-Chemie A. Menarini.

Deschiderea evenimentului s-a consumat în sala de conferinţe a Primăriei Moineşti, iar printre participanţi s-au aflat şi preşedintele CJ Bacău, Dragoş Benea, viceprimarul Bacăului, Radu Ababei, şi primarul municipiului, Viorel Ilie. Au semnat condica de prezenţă şi prof. dr. Mircea Beuran şi conf. dr. Vasile Cepoi. Ultimul, preşedintele Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor, a avut numai cuvinte de laudă la adresa medicilor de la Spitalul din Moineşti: "Echipa de medici de la Spitalul din Moineşti este un model pentru orice alt spital din ţară, indiferent de mărimea sa".

Înainte de debutul evenimentului, organizatorii spuneau că au confirmat participarea şi secretarul de stat Raed Arafat, prof. dr. Vasile Astărăstoaie şi preşedintele Colegiului Medicilor din România, dr. Gheorghe Borcean. Tot organizatorii au susţinut că ar fi participat la manifestare, în total, 300 de medici, 300 de asistenţi şi 120 de kinetoterapeuţi. În funcţie de data plăţii, taxa de înregistrare era pentru medicii primari şi medicii specialişti de 250 sau 200 lei, accesul rezidenţilor, studenţilor şi pensionarilor fiind gratuit.

La ediţia din 2014, taxa de participare a avut acelaşi cuantum, iar pe lista de participanţi s-a aflat şi prof. dr. Adrian Streinu-Cercel. Cazarea acestuia la eveniment, în valoare de 270 lei, a fost plătită de compania farma Merck Sharpe Dhome, după cum reiese din raportările pe 2014 publicate de Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale.

Managerul în conflict de interese și acuzat de malpraxis de rudele a doi pacienți morți și doi mutilați

În ciuda reputaţiei cu care se mândreşte Spitalul din Moineşti, cazul copilului decedat după ce a fost diagnosticat greşit şi trimis acasă nu este primul caz de neglijenţă imputat medicilor din respectiva unitate. În anul 2005, la scurt timp după ce a preluat conducerea Spitalului Moineşti, chirurgul Adrian Cotîrleţ a făcut obiectul unei scrisori deschise adresate Colegiului Medicilor din România de către rudele a patru foşti pacienţi. Doi dintre ei decedaseră în condiţii considerate suspecte, unuia i-a fost amputat piciorul după ce anterior fusese operat de Adrian Cotîrleţ, iar altul a trecut printr-o nouă intervenţie chirurgicală după ce suportase deja una sub bisturiul lui Cotîrleţ.

* Martie 2004. Un bărbat suferă un accident casnic şi se răneşte grav la un picior. Dus de urgenţă la Spitalul Moineşti, acesta este preluat de medicul de gardă, chirurgul Adrian Cotîrleţ, şi operat. La externare, acuză familia, omul leşină în liftul spitalului. Ca urmare, este internat din nou, primeşte la insistenţele rudelor, sânge pentru transfuzie, iar după o săptămână este externat. După alte două zile, petrecute acasă, omul se simte iarăşi rău, este din nou adus la spital, de data aceasta cu piciorul recent operat foarte umflat şi vânăt. Doctorul Cotîrleţ îl mai operează o dată, dar în final se decide amputarea piciorului. Familia susţine că lanţul dramatic de evenimente ar avea la bază neglijenţa medicilor de la Spitalul Moineşti.

* Septembrie 2004. O femeie de 35 de ani moare la scurtă vreme după ce este operată de chirurgul Adrian Cotîrleţ. În scrisoarea deschisă trimisă Colegiului Medicilor din România, familia acuză modul în care medicii au procedat, susţinând totodată că au fost minţiţi cu privire la ora decesului.

* Octombrie 2004. Un tânăr de 27 de ani ajunge la Spitalul Moineşti cu o rană la cap, în urma unui accident auto. Bărbatul e operat de chirurgul Adrian Cotîrleţ, iar după opt zile este lăsat să plece acasă. La numai 48 de ore după externare, însă, pe fondul înrăutăţirii stării de sănătate, tânărul ajunge la Bacău. Este operat din nou, iar neurochirugul care face intervenţia găseşte în plagă aşchii şi vopsea de maşină.

* Februarie 2005. Un angajat al Inspectoratului Teritorial de Muncă Bacău moare după ce este operat de managerul Spitalului Moineşti. Avea 38 de ani şi probleme la vezica biliară şi se internase în luna precedentă. Potrivit familiei, în ziua decesului, 21 februarie 2005, soţia bărbatului solicită spitalului rezultatul necropsiei, însă este refuzată de şeful unităţii, doctorul Adrian Cotîrleţ. 

În anul 2014, Adrian Cotîrleţ, managerul Spitalului Municipal de Urgenţă Moineşti, a fost găsit în conflict de interese penal. La vremea respectivă, numele lui Cotîrleţ figura pe o listă ce cuprindea 29 de actuali şi foşti directori de spitale găsiţi de Agenţia Naţională de Integritate în incompatibilitate sau conflict de interese. Managerul Adrian Cotîrleţ era acuzat că a încheiat şi derulat contracte privind subprogramul de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin cu firma în care soţia sa deţine funcţia de asociat unic/administrator. Doctorul a contestat procesul verbal al ANI, dar instanţa a dat dreptate Agenţiei. În paralel, ANI a sesizat Parchetul cu privire la o posibilă încălcare a legii penale de către managerul Cotîrleţ, sesizare soldată, la sfârşitul anului trecut, cu soluţia de neîncepere a urmăririi penale (NUP). În prezent, inspectorii de integritate analizează oportunitatea contestării NUP-ului.