Șerban Papacostea, fost deținut politic: Un maior de la București m-a întrebat cum a fost. I-am arătat mâinile. Nu erau bășici, nu mai aveam piele
Șerban Papacostea a fost arestat de pe stradă, în martie 1950 și două luni mai târziu a ajuns la Canalul Dunăre-Marea Neagră.
„Frecventam Institutul Francez încă din vremea liceului, unde mai găseam cărți noi, care nu mai apăreau în librăriile noastre în domeniul meu, istorie”, a explicat Șerban Papacostea, motivul arestării sale.
Istoricul a spus că l-a surprins că a venit prea târziu dezvăluirea celui de-al patru nume de torționar – Florian Cormoș.
„Cred că după evenimentele din decembrie 89 aveam dreptul să sperăm că se va face justiție, nu răzbunare”, a afirmat Șerban Papacostea.
Istoricul Cosmin Popa și cercetător la Institutul Iorga a spus că România era în întregime un lagăr de exterminare.
„Premisa funcțională a instaurării comunismului a fost anihilarea elitelor, a tot ceea ce are mai bun o țară”, a subliniat Cosmin Popa.
Șerban Papacostea are dubii că cei care făceau legea în lagărele comuniste vor fi pedepsiți.
„Mă îndoiesc că va fi o urmărire sistematică a celor care au o participare la culpă. Eu pornesc de la constatarea pe care am făcut-o personal, că tot sistemul era destinat să frângă națiunea”, a adăugat fostul deținut politic.
„Comandatul lagărului, când venea câte un grup cum a fost al nostru, ne-a spus: avem gloanțe pentru toți sabotorii”, și-a mai amintit Șerban Papacostea.
Șerban Papacostea a spus că familia sa „a dat cinci deținuți politici”.
„Eu am fost cap de listă, în martie 1950. În mai eram la canal. Spre sfârșitul lui mai vine un nou grup de deținuți. Unul, auzindu-mi numele, vine și se prezintă și spune: sunteți rudă cu profesorul Papacostea? Zic: da, e unchiul meu, fratele tatălui meu. Să știți că la începutul lunii mai a fost ridicat cu toți foștii demnitari, începând cu Maniu și ceilalți, nu se știe unde e. Familiile au fost azvârlite din locuințele lor. Al doilea caz s-a întâmplat eu încă fiind deținut. Ajung acasă, aflu că o vară – Mihaela Ghițescu – care și-a publicat acum memoriile, a fost ridicată tot pentru legături cu francezii, cu cultura franceză și condamnată în justiție. Pe noi ne-a condamnat doar administrativ. Fiind acasă, într-o noapte vine Securitatea, îl ridică pe tatăl meu, care a fost și el demnitar, deputat, a fost în guvernul Averescu. L-au ridicat, l-au dus, într-un târziu am aflat că a fost la Pitești, la stuf. N-a fost în perioada aceea a exterminării, dar bine nu a fost. Al cincilea a fost un văr al tatălui meu, Apostol Papacostea, ridicat pentru alte motive, tot politice, de bănuieli de legături cu extrema dreaptă”, a povestit Șerban Papacostea.
El a fost pus din prima zi să care pământ uscat cu roaba, după ce îl crăpa cu târnăcopul, pe o colină „care tot creștea”.
„A venit de la București un maior de poliție și m-a întrebat cum a fost. I-am arătat mâinile. Nu erau bășici, nu mai aveam piele. Teama de moarte nu mai era, era situația imediată de neputință fizică. A doua zi m-a trecut la munci mai ușoare, căram găleți cu apă pentru deținuți la un stadiu de infirmitate foarte grav. Am stat între 13 și 18 ani într-un corset de ghips, când medicul de liceu a descoperit o gravă deviere a coloanei vertebrale. La 18 ani, când mi-a dat drumul, mi-a spus să nu fac eforturi fizice”, a rememorat Șerban Papacostea.
„Pot să-i iert pentru mine, nu pot să-i iert pentru colegul de liceu. A făcut față fizic, dar psihic era de o natură foarte delicată. Nu și-a revenit niciodată. În cazul lui au fost mulți. Au scăpat de acolo cu viață, dar cu o viață ciopârțită”, a mai spus fostul deținut politic Șerban Papacostea.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
