Peste 700.000 de români au păşit anul trecut în sălile cu jocuri de nororc. Anul acesta, criza financiară s-a simţit şi în buzunarele pariorilor şi în profitul patronilor.
„Situaţia economică ne-a afectat. Nu mai sunt jucătorii de altă dată. Avem jucători mulţi şi mici”, a afirmat Florian Nicolae, reprezentantul unei case de pariuri.
Jucătorii se adaptează rapid. La modă sunt acum aparatele simple de jocuri de noroc. Iar pasionaţii se încăpăţânează să joace deşi pariorii spun că trebuie să piardă cinci ca să câştige unul. Există şi poveşti de succes însă, care încep aşa: „Am băgat o bancnotă de 100 de ron, alta de 100 de ron, una de 50 şi am primit bonusul”.
Bonusul înseamnă în acest caz 90.000 de euro. La 40 de ani, Mihai, agent imobiliar de profesie, a cumpărat norocul cu nici 300 de lei. A sărit în sus la propriu când a câştigat o sumă cu care îşi poate cumpăra liniştit o casă nouă la marginea Bucureştiului. Cu toate acestea, are puterea să reziste în faţa tentaţiei. Nu renunţă la serviciu şi nu se atinge de bani. I-a pus în bancă, să adune dobândă. Averea va ajunge la fiica lui, când fata împlineşte 18 ani.
„Viaţa mea nu se schimbă cu nimic. Aceeaşi viaţă ca şi până acum”, a spus acesta.
Psihologii avertizează însă. Mirajul unei averi obţinute uşor poate suci minţile.
„Este o luptă grea cu ceva care pare mai dominant decât propia voinţă. Pur şi simplu sunt ca într-un vis, ca şi când ar fi furaţi, ca şi când ar fi vrăjiţi”, a explicat psihologul Jeni Chiriac.
Exemplul perfect este un procuror din Buzău. A jucat 100.000 de euro la poker, bani pe care îi primise ca să organizeze flagrante. Ajuns în faţa judecătorilor, se apără.
„Există un diagnostic psihiatric pentru ceea ce am făcut eu, e o boală cronică”, a spus George Mărgărit.
Statisticile arată că acum există 50.000 de aparate de jocuri de noroc în România. Specialiştii spun că 30 de mii nu sunt declarate, iar asta înseamnă că statul pierde sute de milioane de euro, din impozite care nu sunt plătite.