De cele mai multe ori, refugiaţii din Orientul Mijlociu forţează graniţa de vest a Românieivenind dinspre Turcia şi Grecia, urmând apoi filiera Macedonia – Serbia. În perioada în care aşteaptă răspunsul la cererea de azil politic se odihnesc şi strâng bani pentru drumul către destinaţia finală.
Polițiștii de frontieră spun că cei care trec ilegal graniţa o fac conştienţi că vor fi prinşi tocmai ca să aibă timp să pregăteasca la noi plecarea spre Vest. Sunt însă și cazuri în care străinii încearcă să treacă de controalele polițiștilor folosind metode ingenioase.
Deşi la Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră București polițiștii monitorizează în timp real tot ce se întâmplă la graniţe, numărul celor care au trecut ilegal frontierele României anul trecut s-a dublat față de 2011. Mai bine de jumătate dintre străinii care ajung în România nu rămân însă aici.
Opţiunile refugiaţilor în România: închisoarea, cererea de azil politic sau fuga
Fenomenul a fost semnalat prima dată în presa europeană în februarie 2012, cândLe Mondea realizat la Timişoara un reportaj în mijlocul magrebienilor intraţi ilegal în România.Imigranţii marocani intervievaţi povestesc că nu au reuşit să evite poliţiştii de frontieră şi că aşa au ajuns la Centrul de Tranzit în Regim de Urgenţă din Timişoara.
De aici, există trei opţiuni pentru refugiaţi: să stea la închisoare timp de şase luni, să ceară azil politic sau să fugă. A doua variantă presupune amprentarea. „Noi nu vrem să rămânem aici, e doar o trecere spre Europa. Însă din cauza amprentelor, dacă suntem prinşi în Germania, vom fi trimişi înapoi aici”, explica marocanul Rafiq, 20 de ani, originar din Fes.
După ce cererea de azil e trimisă în instanţă, fiecare imigrant primeşte un document care îi dă dreptul de a rămâne temporar la Timişoara, până la o audiere în faţa judecătorului. Audierea însă nu oferă mari speranţe pentru că, de fapt, nici un magrebian nu are documente care să demonstreze că a fost persecutat în Maroc.