Românii comit din ce în ce mai multe infracţiuni în străinătate. O arată datele procurorilor DIICOT, care sunt solicitaţi din ce în ce mai des să caute probe în ţară, pentru a ajuta în anchete europene. Cele mai multe solicitări vin din Germania, Franţa, Marea Britanie şi Olanda. Românii sunt acuzați mai ales de infracţiuni informatice şi furturi, iar prejudiciile sunt de câteva sute de mii de euro în fiecare dosar.
În urmă cu doi ani, un român a râvnit la bijuterii aflate într-unul dintre cele mai luxoase magazine din Paris. În ciuda sistemelor de securitate, a reuşit să intre şi să le fure. A acţionat ca în filme. S-a dat drept evaluator de pietre preţioase şi a reuşit să înşele vânzătorii. Astfel a plecat cu diamante în valoare de cinci milioane de euro. Ofiţerii francezi au alertat repede autorităţile române. Procurorii DIICOT au reuşit să-l prindă pe hoţ la câteva zile după ce s-a întors în România.
Numărul românilor care fură din locuinţe şi din magazine este în creștere în ţări precum Franţa, Belgia, Spania şi Olanda, arată raportul DIICOT pe anul trecut. Adeseori suspecţii au acţionat în grupuri organizate, iar pagubele depăşesc un milion de euro.
Românii care preferă să fure în loc să muncească în străinătate au motive să se teamă, avertizează procurorii DIICOT. Datorită Ordinului European de Anchetă, autorităţile străine află repede detalii despre suspectii români de la procurorii de la noi.
„Se întâmplă să avem solicitări zilnice, foarte variate, să primim corespondenţă electronică cu o solicitare din partea Mării Britanii şi apoi în a doua parte a zilei să vină o solicitare din Italia sau Franţa cu măsuri relativ urgente care presupun localizarea unei persoane sau a unui mijloc de transport”, spune Flavian Popa, procuror DIICOT.
Cele mai mari bătăi de cap nu le dau hoţii, ci hackerii români care atacă în afara graniţelor, spune Flavian Popa, unul dintre cei şapte procurori care colaborează cu ofiţerii judiciari străini. Magistratul spune că infractorii cibernetici sunt din ce în ce mai greu de prins pentru că şi-au perfecţionat tehnica.
„Infracţiunile de criminalitate informatică sunt din ce în ce mai diverse. Dacă iniţial se pleca de la simple fraude informatice, înşelăciuni prin intermediul spaţiului virtual, întâmpinăm acum cauze foarte variate din perspectivă tehnică. Devin foarte specializaţi infractorii în crearea unor softuri speciale pentru atacuri asupra calulatoarelor care fac parte fie din reţele private, fie aparţin autorităţilor publice”, completează Flavian Popa.
Odată ce primesc solicitări din afara ţării, procurorii români au la dispoziţie 3 luni pentru a aduna probe.
„Sunt situaţii destul de sensibile, în care sunt folosiţi colaboratori, investigatori sub acoperire. La nivelul serviciului nostru sunt procurori care sunt vorbitori de cel puţin două limbi străine, se descurcă foarte bine în comunicarea directă cu autorităţile judiciare”, explică procurorul DIICOT.
În afara Europei, procurorii DIICOT mai colaborează şi cu autorităţi din locuri exotice precum Barbardos, Seychelles, Nicaragua sau Singapore. Sunt cel puţin 7 dosare penale în care există indicii că banii făcuţi ilegal de anumiti români au urmat aceste destinaţii.