România cere trupe NATO în estul Europei. T. Corlăţean: Suntem extrem de preocupaţi de evoluţiile din Ucraina
România „are așteptări concrete privind o redesfășurare și o deplasare a capacității militare spre Est a NATO, în domeniile maritim, aerian și terestru”, a declarat Titus Corlățean într-un interviu pentru France Presse.
„După anexarea Crimeei de către Moscova, o încălcare evidentă a dreptului internațional, poziția UE și a NATO trebuie să fie foarte ferme”, a mai spus Titus Corlățean.
Declaraţiile făcute de şeful diplomaţiei de la Bucureşti vin la o zi după ce şi comandantul suprem al forțelor NATO din Europa a anunţat că Statele Unite ar putea trimite forţe terestre în ţările aliate din Europa de Est, care se simt ameninţate de mişcările de trupe ale Rusiei la graniţa cu Ucraina.
La rândul său, Moscova acuză NATO că se foloseşte de criza din Ucraina, pentru a face din Rusia un duşman imaginar.
De altfel, distrugătorul american Donald Cook a trecut de strâmtoarea Dardanele la primele ore ale dimineţii și are ca destinaţie Marea Neagră, unde se va alătura de astăzi distrugătorului USS Truxtun, a cărui misiune în spaţiul pontic a fost prelungită.
Hari Bucur-Marcu, expert în securitate, afirmă că un sprijin concret din partea NATO poate înseamna detașarea unor trupe militare pe teritoriul României, mai multe baze militare, mai multe nave de razboi în porturile României și Bulgariei, poate chiar o baza navală NATO la Marea Neagră.
„Trebuie să ne protejăm împotriva unei agresiuni, nu neapărat împotriva României. O astfel de agresiune nu se întâmplă mâine. Arhitectura de securitate a zonei nu se poate configura fără forța militară. Exercițiile militare care au loc acum în Marea Neagră trimit un semal direct către Moscova", a explicat Hari Bucur-Marcu.
În tot acest timp, protestele proruse din estul Ucrainei sunt departe de a se domoli.
În faţa clădirii administraţiei locale din Doneţk ocupate de sute de manifestanţi pot fi văzute baricade şi cartoane cu mesaje de genul: „America ucide Ucraina” şi „Nu fascismului!”. Oamenii au organizat cantine ad-hoc şi spun că nu vor pleca până când nu vor obţine autonomia.
Aceeaşi situaţie se înregistrează şi la Lugansk, tot în estul rusofon.
În faţa acestor provocări, noua putere de la Kiev a dat protestatarilor termen până vineri pentru a elibera clădirile oficiale.
„Garantăm faptul că nu va exista nicio urmărire penală a celor care depun armele şi părăsesc clădirile şi sunt pregătit să fac acest lucru prin ordin prezidenţial”, a spus Oleksander Turcinov, preşedintele interimar al Ucrainei.
Prezenţa celor două nave are rolul de a asigura flancul estic al Europei, în faţa ameninţării ruse.
Situaţia din Ucraina va fi discutată săptămâna viitoare la Bruxelles de reprezentanţi ai Rusiei, Ucrainei, Uniunii Europene şi Statelor Unite. Dacă discuţiile se vor încheia fără un acord, Uniunea Europeană şi Statele Unite vor impune noi sancţiuni economice Moscovei.
.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
