România, amenințată din două direcții. Cum sunt supravegheate granițele țării

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

În acest moment, România este ameninţată din două direcţii. Pe de-o parte, e vorba de statele din fostul spaţiu sovietic, mai precis de zona de conflict de la graniţa dintre Ucraina şi Rusia. Patrulele navelor militare NATO, zboruri de recunoaştere la graniţa cu Ucraina şi înfiinţarea unui centru operaţional de reacţie rapidă pe teritoriul ţării noastre sunt tot atâtea dovezi că acest conflict ţine în alertă sistemul militar din regiune.

„Statele Unite acordă o atenție importantă României, Bulgariei, flancului răsăritean. Noi trebuie să tratăm cu luciditate această evoluție. În acest moment tensiunea este mare”, spune analistul militar Ion Petrescu.

Cea de-a doua ameninţare vine dinspre Orientul Mijlociu, în contextul războiului nevăzut al serviciilor de informaţii pentru prevenirea atentatelor şi izolarea pericolului terorist. Din Irak şi Siria, Statul Islamic lansează ameninţări violente la adresa ţărilor europene. Din Afganistan şi Pakistan, al-Qaida revendică atentatele comise în Franţa şi ameninţă statele care participă la misiuni militare contra radicalilor islamişti. Printre ele şi România.

„E o luptă informațională” subliniază Costin Georgescu, fost șef al SRI.

„Lupta informaţională trebuie să ţină pasul cu tehnica modernă, aşa că legislaţia României în materie de monitorizare trebuie modificată. În aceste condiţii, Legea Big Brother, declarată neconstituţională, trebuie regândită şi retrimisă Guvernului”, spune şi actualul şef al SRI. „Nu se extinde monitorizarea asupra convorbirilor private. Pur şi simplu trebuie să existe o evidenţă a celor care cumpără aceste cartele anonimizate, aşa cum există în foarte multe state europene”, a arătat George Maior.

În cazul României, suspecţi de terorism deghizaţi în transfugi folosesc ţara noastră drept spaţiu de tranzit spre vestul Europei. Pentru a-i împiedica, peste 3100 de kilometri de graniţă, dintre care peste 1000 pe uscat, sunt supravegheaţi 24 din 24 de ore, cu peste 300 de camere video.

Un sistem în care s-au investit peste 5 milioane de euro.