REVOLTA MUTĂ. Protest neobișnuit, la noapte, în toată țara

Stâlpul prăbușit peste un tramvai din București a fost remontat, dar cu susul în jos

Încă doi români au fost identificați printre decedații din Spania, în urma inundațiilor catastrofale

Replici istorice din dezbaterile electorale pentru alegerile prezidențiale

Primarul lăutar din Mehedinți care își rotunjește veniturile din cântări la nunți și botezuri

Spaniolii își învelesc mașinile cu folie de plastic și le ancorează de stâlpi

Șofer filmat cu un copil în brațe, la volan. Ce amendă riscă bucureșteanul căutat acum de poliție

Arhiepiscopul Teodosie poate fi judecat pentru cumpărare de influență

Adolescent de 14 ani, descoperit în trafic după ce a condus 70 de kilometri cu fratele său în vârstă de 10 ani pe scaunul din dreapta

Catedrala Notre Dame din Paris, afectată de incendiul devastator, își redeschide porțile după 5 ani. Cât a costat restaurarea

Un studiu al retrocedărilor de sedii şi colecţii muzeale arată locul culturii în lista de priorități a autorităților. Conform Reţelei Naţionale a Muzeelor din România, peste 110 muzee din 77 de localități au fost evacuate.

„Speranţa noastră este că alte muzee aflate în situaţii de retrocedare definitivă se vor acomoda în nişte zone şi nişte spaţii pe care noi, Reţeaua Muzeelor, l-am şi recomandat prin intermediul studiului pe care l-am realizat, acele spaţii dezafectate industriale care pot fi refuncţionalizate”, spune Dragoș Neamu, directorul Rețelei Naționale a Muzeelor din România.

Mutate adesea în spații unde sunt măcinate de umezeală și bacterii, multe colecții sunt stivuite acolo pe termen nedeterminat. În București, de exemplu, se întâmplă asta cu o parte a colecţiilor Muzeului Național al Literaturii Române.

A trecut aproape un an de când nu mai putem vizita Muzeul Literaturii Române, 300 de mii de manuscrise şi cărţi rare, unele vechi chiar şi de 500 de ani, zac acum într-un depozit de la Casa Presei Libere.

„Ne aflăm din 15 august 2014, pentru că sediul a fost retrocedat în totalitate, dar nu s-au găsit soluţii. Sunt două motive: statul nu mai are spaţii, iar al doilea motiv sunt banii. Un sediu pentru o instituţie ca aceasta costă. Cineva trebuie să se gândească că ar trebui să aloce bani pentru acest sediu. Acest cineva este Guvernul”, spune Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române.

Și nu e loc din țară unde să nu găsim exemple similare. De aici a apărut ideea unui protest național neobișnuit chiar diseară, la Noaptea Muzeelor.

„Foarte multe muzee, mai multe chiar decât cele pe care le avem în evidenţă şi care şi-au anunţat public solidaritatea faţă de acest demers al reţelei, sunt peste 100 de muzee care vor acoperi una din piesele reprezentative aflate în colecţie, în spaţiile de expunere, vor acoperi cu pânză neagră. Ideea este că în actualul ritm de pierdere de colecţii şi muzee există şansa reală ca obiectul acoperit să nu-l mai poţi vedea niciodată”, explică Dragoș Neamu, directorul Rețelei Naționale a Muzeelor din România.

Muzeul Naţional de Artă al României va expune o galerie de rame şi socluri goale, adică ce a mai rămas după retrocedarea unor lucrări.

Ajunsă la a 11-a ediţie, Noaptea Muzeelor atrage, an de an, sute de mii de participanţi. Anul trecut, la eveniment s-au înscris peste 150 de instituţii din 50 de localităţi.