RETROSPECTIVĂ 2013. Anul scandalurilor alimentare. România a fost acuzată că a exportat carne de cal, în loc de vită
Alertele au produs pierderi de câteva zeci de milioane de euro. România a fost acuzată că ar fi exportat carne de cal etichetată drept carne de vită şi curcan cu antibiotice. 2013 a fost însă şi un an agricol bun. Am avut cea mai bună producţie de grâu din ultimii opt ani şi cea mai mare recoltă de porumb din toată Europa.
Cel mai mare scandal al mâncării din acest an a fost în luna octombrie. Povestea puiului stricat sau contaminat cu salmonela a ţinut treji consumatorii şi producătorii. Inspectorii sanitar-veterinari au retras din magazinul Selgros carnea de pui de la Avicola Călăraşi.
Loturile de carne scoase din depozite ar fi conţinut excremente de şoareci, spun procurorii DNA. O parte din carnea cu probleme ar fi fost returnată fermei Avicola Călăraşi, iar acolo ar fi fost reambalată şi distribuită magazinelor mici din ţară. Ancheta inspectorilor sanitar-veterinari a arătat că loturile de carne nu conţineau salmonela.
„Nu există motive de îngrijorare față de starea de sănătate a populației, având în vedere faptul că nu se consumă carne de pui crudă, nu se consumă conform tradițiilor culinare, iar tratamentul termic la temperaturi de peste 70 de grade distruge toate tipurile de salmonela”, spune la începutul lunii noiembrie Vladimir Mănăstireanu, preşedintele ANSVSA.
Urmare a scandalului, vânzările de carne de pui au scăzut cu 20 la sută în doar o săptămână, iar producătorii au avut pierderi de 25 de milioane de euro.
Anchetele din Bucureşti şi din ţară nu s-au încheiat definitiv. Avicola Călăraşi a fost închisă, apoi redeschisă. Proprietarii şi autorităţile s-au pus de acord: e nevoie ca ferma să funcţioneze câteva săptămâni, pentru ca toţi puii să fie tăiaţi şi vânduţi.
Abatorul a fost închis definitiv în decembrie, iar 100 din cei 300 de angajaţi ai firmei Avicola Călăraşi au fost trimişi în şomaj.
Tonul scandalurilor a fost dat, în ianuarie, de povestea cărnii de cal. Două abatoare, unul din Braşov şi altul din Botoşani, au vândut atât carne de cal, cât şi carne de vită către o companie cipriotă.
Ciprioţii au reetichetat carnea de cal şi au vândut-o mai departe francezilor de la Spanghero drept carne de vită. Abia după două luni de anchetă la nivel europen, s-a demonstrat că România nu a avut vreo vină în acest scandal. Firmei franceze i s-a interzis să mai vândă carne congelată. România, însă, a devenit ţinta ironiilor peste hotare.
În martie, industria cărnii a fost lovită din nou. Nemţii ne-au acuzat că le-am vândut 19 tone de carne de curcan cu urme de antibiotice. Ca şi celelalte alerte, şi aceasta a fost închisă, însă vânzările singurului exportator român de carne de curcan au scăzut la jumătate în prima lună de la izbucnirea scandalului.
Tot în luna martie, 200 de kilograme de pastă de mici, suspectate că ar fi conţinut carne de cal, au fost retrase din magazinele Kaufland. Ulterior, mai multe magazine au scos de la vânzare atât carne de mici, cât şi conserve de vită, pentru că pe etichetă nu se menţiona faptul că acestea ar conţine şi carne de cal.
Scandalul laptelui a izbucnit tot în primăvară. Câteva mii de tone de lapte au fost retrase de pe piaţă. Autorităţile au spus ca acesta ar fi conţinut aflatoxină, un tip de mucegai care afectează rinchii. Producătorul Danone a blocat în depozite pentru analize suplimentare mai multe tone de produse lactate. A durat mai mult de două săptămâni pentru a lămuri situaţia.
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a încercat să impulsioneze vânzările: „Obişnuiam, când eram copil la bunica, când mulgea vaca, să beau laptele direct, îmi amintește de copilărie, foarte bun”.
În vară, autorităţile italiene au acuzat producătorii români că ar fi exportat mure şi afine contaminate cu virusul hepatitei A. În august, italienii au scos de pe piaţă cârnaţi româneşti care nu aveau trecute pe etichetă toate ingredientele.
Veştile bune ale anului au venit de la producătorii de cereale. Agricultorii au recoltat 7,3 milioane de tone de grâu, mult peste estimări. Unii fermieri, însă, nu sunt mulţumiţi. Producţia mare a dus la scăderea preţului: grâul a fost cel mai ieftin din ultimii trei ani. Şi nici nu au unde să îşi ţină recolta bogată, aşa că sunt nevoiţi să o vândă ieftin intermediarilor.
Recolta peste aşteptări nu înseamnă produse de panificaţie mai ieftine pentru români. Iar scăderea TVA la pâine a avut un impact redus.
Şi producţia de porumb a fost una record, de altfel cea mai mare din toată Europa.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
