Reprezentanţii organizaţiilor nonguvernamentale ridică patru probleme legate de proiectul Serviciului Român de Informaţii. Prima se referă la supravegherea generalizată prin combinarea bazelor de date.
Proiectul își propune să aducă împreună baze de date de la majoritatea instituțiilor publice românești și să permită căutarea avansată în acestea a oricăror informații despre toți cetățenii. De exemplu, prin capitolul de „analiză comportamentală", orice cetățean ar putea avea o fișă „de bună purtare", potrivit unui comunicat al APADOR-CH.
Proiectul SII Analytics e finanţat, în proporţie de 85%, din fonduri europene.
Dragoş Tudorache, ministrul interimar al Comunicaţiilor: „Analiza a fost pozitivă, toate criteriile din ghid pentru acea axă erau îndeplinite, motiv pentru care proiectul a fost acceptat la finanţare.”
O a doua problemă semnalată: lipsa oricăror garanții de respectare a drepturilor omului. Concret, ONG-urile susţin că SRI va avea acces necontrolat la orice informație despre toți cetățenii - o chestiune nereglementată în acest moment în legislația română. În scrisoarea semnată de cele patru organizaţii se arată că aproximativ o mie de persoane ar urma să aibă acces la sistemul implementat prin acest proiect. Mai mult, avertizează membrii ONG-urilor, sistemul ar putea fi folosit chiar şi în scop personal de funcţionari, deoarece nu există control efectiv.
Ovidiu Marincea, purtătorul de cuvânt al SRI: „Orice interogare a unui utilizator este jurnalizată automat şi analizată în sensul evitării oricăror forme de abuz”.
Procurorii, poliţiştii şi angajaţii ANAF vor putea folosi, de asemenea, motorul de căutare.
Cele patru organizaţii semnatare ale scrisorii deschise atrag atenţia că anumite părți din proiect ar avea un scop nedeclarat, cel de spionare a vieţii private. Referirea e la înfiinţarea unei baze de date cu aproximativ 60 de milioane de imagini frontale, de tip carte de identitate sau paşaport, la care SRI are acces nelimitat și nesupravegheat.
Ovidiu Marincea, purtătorul de cuvânt al SRI: „Sistemul nu colectează date noi, nu lărgeşte baza de date, ci în aceste baze de date ale instituţiilor, deja existente, există nişte algoritmi care le analizează şi le integrează.”
Scrisoarea deschisă a fost trimisă către Comisia Europeană, Ministerul Fondurilor Europene, Primul Ministru, Ministerul Comunicaţiilor, Comisia de control a SRI şi CSAT.