Raport: Consumatorii de droguri injectabile, ameninţaţi de infecţii cu HIV/SIDA. Statistica drogurilor în România

Datele Comisiei Naţionale de Luptă Anti-SIDA, preluate în Raportul naţional privind situaţia drogurilor prezentat joi, confirmă îngrijorări mai vechi privind sănătatea publică: este posibilă extinderea infecţiei cu HIV şi la alte categorii de populaţie aflate în zone de risc. În acelaşi timp, s-au înmulţit în rândul acestor consumatori şi infecţiile cu hepatită de tip B şi C.

Explicaţia acestui fenomen stă în faptul că dependenţii de droguri injectabile nu au mai beneficiat în ultimii doi ani de acţiunile de prevenţie ale organizaţiilor neguvernamentale, care împărţeau seringi de unică folosinţă în zonele de risc. Diminuarea substanţială a intervenţiilor a venit pe fondul lipsei de finanţare pentru proiectele derulate de ONG-urile specializate.

Până în 2010, majoritatea programelor de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri injectabile implementate în România au fost susţinute din fonduri internaţionale - Fondul Global de Combatere a HIV/SIDA, al Tuberculozei şi Malariei, UNODC, şi sunt puse în aplicare în Bucureşti de către ONG-uri, arată Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie. Programele de asistenţă tehnică menţionate s-au încheiat în 2010-2011.

Când există fonduri, programele de schimb de seringi sunt puse în aplicare preponderent în Bucureşti, considerat ca fiind localitatea cu cele mai grave probleme legate de consumul de droguri injectabile. În afara Capitalei, solicitările sunt scăzute. Sunt desfăşurate programe de intervenţie adresate consumatorilor de droguri injectabile şi lucrătorilor sexuali, precum şi programe de schimb de seringi atât în amplasamente fixe, cât şi prin intermediul lucrătorilor stradali.

În 2010, ONG-urile au furnizat servicii pentru aproximativ 9000 de consumatori de droguri şi au distribuit aproximativ 984.000 de seringi. Programele de intervenţie de proximitate au asigurat şi consiliere şi materiale educaţionale, vaccinuri pentru hepatita A şi hepatita B şi trimiteri către serviciile de sănătate.

Se estimează că tratamentul bolilor infecţioase asociate consumului de droguri este relativ accesibil în cazul infecţiilor cu HIV şi dificil în ceea ce priveşte infecţia cu virusul hepatitei C.

Etnobotanicele, următoarea categorie de risc

În majoritatea judeţelor României, unităţile de primiri urgenţe (UPU) ale spitalelor se confruntă cu un val de cazuri de consum desubstanţele noi psihoactive SNPP, mai cunoscute sub titulatura de „etnobotanice” sau „droguri legale”. Nu mai puţin de 54,1% dintre cazurile de urgenţă înregistrate în 2011 au reprezentat consecinţe ale consumului de astfel de droguri, mai rezultă din Raportul prezentat joi de Agenţia Naţională Antidrog, consultat de Mediafax.

Se constată de asemenea o creştere semnificativă a consumului injectabil.

În contrabalans, se observă tendinţa de scădere a numărului de cazuri determinate de consumul de heroină, opiacee - intoxicaţii, supradoză sau sevraj.

Comparativ cu anii anteriori, se remarcă o creştere a deceselor indirect asociate consumului de droguri (leziuni, traumatisme produse prin autoleziune, accidente şi alte cauze externe), concomitent cu scăderea cazurilor de decese direct asociate consumului de droguri.

În 2011, au fost asistate în regim ambulatoriu şi de internare 3362 de persoane, dintre care 2168 pentru droguri ilicite şi etnobotanice. Principalele tipuri de substanţe pentru care s-a solicitat asistenţă sunt etnobotanicele, heroina, hipnoticele şi sedativele şi canabisul. Etnobotanicele reprezintă şi cel mai frecvent menţionat drog secundar.

În 2011, proporţia cazurilor admise la tratament pentru consum de opiacee a înregistrat cea de-a doua valoare din numărul total de cazuri. Admiterea la tratament pentru consumul de opiacee rămâne concentrată în zona Capitalei, iar zonele cu cel mai mare risc (ca număr de cazuri înregistrate) se conturează în jurul marilor centre universitare sau judeţe de graniţă, mai rezultă din raport.

Majoritatea consumatorilor care au cerut asistenţă au declarat un debut de consum între 15 şi 19 ani, predominând consumul zilnic, prin injectare.

Pentru etnobotanice, cei mai mulţi consumatori au cerut asistenţă după aproximativ un an de consum, în timp ce pentru opiacee se solicită tratament după perioade mai mari de consum.

Raportul oferă date şi referitor la statutul economic şi educaţia persoanelor aflate în tratament. În general, acestea sunt persoane fără venit, inactive economic, cu un nivel de educaţie scăzut sau foarte scăzut, care locuiesc împreună cu familia. Cei mai mulţi au solicitat asistenţă din iniţiativă proprie sau au fost trimişi de specialişti din sistemul de sănătate.

Statistica drogurilor în România, etapa 2011

Cea mai consumată substanţă ilegală în România este canabisul, urmată de ecstasy şi ciupercile halucinogene. O prevalenţă redusă se remarcă la ketamină, cocaină, LSD şi amfetamine, indică Raportul naţional privind situaţia drogurilor prezentat joi.

Raportul, care include pentru prima dată şi un studiu realizat în rândul studenţilor din opt centre universitare, arată însă că România continuă să se situeze sub valorile medii europene pentru toate tipurile de droguri ilicite. Ne plasăm astfel între ultimele zece state europene în ceea ce priveşte consumul oricărui tip de drog ilicit cel puţin o dată în viaţă, ţara noastră situându-se cu opt procente sub media europeană.

Prevalenţa consumului oricărui tip de drog de-a lungul vieţii în populaţia generală (15-64 de ani) este de 4,3%, în timp ce pentru categoria de vârstă 15-34 de ani, prevalenţa este de 10,5%, iar la elevii de 16 ani - de 10%. Strict din această statistică lipsesc etnobotanicele. Pentru consumul de-a lungul întregii vieţii, prevalenţa acestora este de 9,5%.

La nivelul întregii populaţii, cele mai consumate droguri cel puţin o dată în viaţă sunt: canabis (1,6%), etnobotanice (2%), ecstasy (0,7%) pentru populaţia generală 15-64 de ani, etnobotanice (6%), canabis (4,5%), ecstasy (1,3%) pentru tineri din categoria de vârstă 15-34 ani şi canabis (7,2%), inhalante (7,2%) şi etnobotanice (5,3%) pentru elevi de 16 ani.

În rândul elevilor de 16 ani, au succes etnobotanicele, alături de canabis/haşiş şi substanţe inhalante. Raportul naţional privind situaţia drogurilor constată pentru prima oară un debut precoce la această categorie de vârstă.

Cât priveşte distribuţia pe sexe, România se numără printre puţinele state cuprinse în studiu care nu mai înregistrează diferenţe între fete şi băieţi la capitolul consum de canabis şi haşiş, se mai arată în raport.

Studiul realizat în rândul studenţilor din opt centre universitare a indicat o prevalenţă a consumului de droguri de-a lungul vieţii de 23,2%, aici fiind incluse toate tipurile de droguri ilegale, tranchilizantele administrate fără prescripţie medicală şi etnobotanicele. Dintre drogurile ilegale, cel mai consumat este canabisul (20,9%), urmat de ecstasy (2,5%), ciupercile halucinogene, ketamina, cocaina, LSD şi amfetaminele. Heroina înregistrează valori sub 1%.