„Eu ştiu discuţia asta de 15, 16 ani, dacă nu chiar de după 1992, fiindcă atunci structura operativ informativă a cuprins două servicii importante de spionaj şi contraspionaj, care aveau statut de minister, cu directori cu statut de miniştri şi nişte servicii departamentale care erau în interiorul unor ministere. Au mai existat două servicii care nu erau nici cal, nici măgar: SPP şi STS. Tot timpul a fost această discuţie ca aceste două servicii să devină departamente într-un minister, ca STS să treacă în componenţa Ministerului Apărării, iar SPP la Ministerul de Interne sau STS în componenţa Ministerului de Interne, la fel şi SPP. Se pot realiza. Nu e o dramă dacă se întâmplă”, a spus acesta în emisiunea „Kilometrul 0” de la Digi24.
Acesta a explicat faptul că, potrivit legii, STS nu este un serviciu de informare, ci unul tehnic care operează sau gestioneză comunicaţiile guvernamentale.
Consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu vede un impediment legal în transferul STS la MAI.
„Avem în Constituţie un articol în care se defineşte sistemul de securitate naţională în care este precizat clar că această instituţie împreună cu celelalte fac parte dintr-un mecanism de informare, analiză, de avertizare timpurie, dar nu numai în ce priveşte România. În Constituţie apar cuvintele apărare colectivă. Este referinţa în ceea ce priveşte legăturile strânse şi bine fundamentate cu structurile alianţei nord atlantice”, a explicat acesta.
„Legea de funcţionare a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării spune că aceste servicii au efectivele, structura organizatorică şi regulamentul aprobat de Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Dacă înfiinţezi o altă structură trebuie să ai o clarificare cu partenerii noştri. Aşa cum spune premierul, de la Moscova n-o să se primească obiecţii, dar s-ar putea de la Bruxelles să se primească. Ai în acest moment o structură care ar trece la Ministerul de Interne şi o structură care rămâne în subordinea SAT. Am avea două STS-uri?”, a întrebat retoric consilierul prezidenţial.
„Face parte din sistemul de siguranţă naţională aşa cum este el constituit de constituţie. Interesul la momentul în care luptăm şi încercăm să ne convingem partenerii că aceste structuri nu vor fi folosite niciodată politic şi niciodată împotriva drepturilor şi libertăţii cetăţeanului, această luptă a dus la concluzia că este necesar a pune aceste structuri în subordinea unei instituţii conduse de cineva ales de popor şi nu nominalizat de partidele politice şi care are un mandat pe perioadă ceva mai lungă decât are un guvern sau un ministru. Raţiunile sunt simple şi clare şi ţin de încredere. Întrebarea e ce reverberaţie are o astfel de mişcare în legătură cu echilibrele de securitate naţională şi în legătură cu partenerii noştri”, a continuat acesta.
Cătălin Harnagea a subliniat că problema trecerii STS la unul dintre ministere s-a pus chiar în anii când România se pregătea de integrarea în NATO.
„Când eram în CSAT, de câteva ori s-a pus această problemă şi atunci nu se întâmplau tot felul de lucruri, ca STS să fie acuzat direct atât de dur. Nu cred că este o dramă să treacă într-un minister, nu ştiu dacă lucruri astea vor rezolva alt eveniment la fel de dramatic şi de catastrofal ca cel de acum două săptămâni. Problema este că în momentul când faci asemenea mişcări sunt destul de scumpe”, este de părere acesta.