Primele ipoteze în cazul elicopterului prăbușit
Elicopterul se deplasa pe direcția est-vest. Din cauza zborului la joasă altitudine, elicopterul ar fi lovit mai mulți copaci situați în acea zonă și apoi s-ar fi prăbușit pe deal. Impactul și explozia au fost atât de puternice, încât componente ale elicopterului s-au răspândit pe o rază de 200 de metri de jur- împrejur. Este principala ipoteză luată în calcul de investigatori.
Aparatul de zbor decolase de la baza din Câmpia Turzii, Cluj, şi urma să aterizeze la poligonul Cincu din Sibiu. Elicopterul IAR 330 PUMA a tranzitat o zonă deluroasă, pe timp de ceaţă şi cu un plafon de nori coborât. Aceasta a fost şi motivul, cred specialiştii în aviaţie, pentru care pilotul a decis să coboare sub plafonul de nori. O manevră care în unele cazuri poate fi fatală.
De altfel ipoteza principală a anchetatorilor este confirmată şi de martori care spun că aparatul ar fi atins de două ori copacii. Prima dată, pomii dintr-o lizieră aflată la marginea localităţii Criş.
Aparatul ar fi continuat zborul. La 5 kilometri distanţă un alt arbore a fost atins cu palele elicei. Impactul a fost fatal de această dată.
Anchetatorii au de urmat mai multe căi în cazul accidentului aviatic din Sibiu. Trebuie sa verifice istoricul echipajului, orele de zbor şi starea medicală a acestora, dar şi istoricul aparatului prăbuşit.
„Premergător zilei de zbor se face o zi de pregatire tehnică. În ziua zborului se mai face o verificare. Nu se joacă nimeni”, spune Mircea Budiaci, specialist în aviație.
Conditiile meteo şi modul de dirijare al aparatului de la sol au fost verificate cu atenţie. În ziua prăbuşirii plafonul de nori era la doar câteva sute de metri. Registratorul de voci este martorul a tot ceea ce se întâmplă în elicopter, o probă definitorie pentru procurori.
Sute de oameni au împânzit pe tot parcursul zilei locul în care elicopterul militar s-a prăbuşit. S-a adunat fiecare bucăţică din fuselajul elicopterului.
Epava elicopterului va ajunge cel mai probabil zilele următoare într-un hangar al unei unități de aviație din București. Aici anchetatorii vor reconstrui părți ale aparatului de zbor. Vor trebui să afle în cel mai scurt timp ce anume a dus la producerea tragediei.
Destine frânte. Icarii vremurilor moderne
Niciunul dintre cei opt militari nu avea mai mult de 46 de ani, iar rudele şi cunoscuţii spun că şi iubeau meseria mai mult ca orice.
Răzvan Moldovan abia împlinise 29 de ani. Şi tot cu puţin timp înainte de tragedie sărbătorise primul an de căsnicie şi avea viitorul înainte.
„Îi plăcea mult să zboare, îi plăceau elicopterele...nu-mi vine să cred că nu mai e.....nu-mi vine să cred...”, spune verișoara acestuia.
Răzvan a terminat Academia de Forţe Aeriene din Braşov şi, la 29 de ani, era căpitan. Toţi, de la cei din familie până la vecini şi prieteni, erau mândri de el.
„Era un băiat bun, foarte bun şi a învăţat bine”, spune un vecin. „Acum am auzit că a plecat la Cincu de la Câmpia Turzii şi că a căzut elicopterul şi acum a spus cineva că a murit vecinu, era vecin cu mine”.
Comandorul Artur Palfi, 46 de ani, era unul dintre stâlpii echipei de zbor. Şi în viaţa personală, o întreagă familie se baza pe el. Au rămas singuri soţia şi băiatul său, care abia a început liceul.
„Extraordinar! O familie extraordinară, şi copilul, şi soţia!”, spune un vecin. Ca orice pilot, era pasionat de avioane, adaugă el.
Comandorul Artur Palfi a fost pasionat şi de paraşutismul sportiv, iar de atunci şi-a dedicat şi în cele din urmă şi-a dăruit viaţa zborului.
Maistrul militar Vasile Gădălean, 33 de ani, a lăsat în urma lui un copil de un an și jumătate și amintirea unui om pe care întreaga familie și cunoscuții l-au prețuit pentru devotamentul său în orice făcea.
„Un om de nota 10 pentru noi. Un om pe care te puteai baza la orice oră din zi și pe orice”, spune fratele său, Adrian Gădălean.
Luptător în Irak şi Afganistan, Vasile Gădălean avea brevet pentru avioane fără pilot, acordat chiar de Aviaţia militară a Statelor Unite.
La 70 de km de Cluj Napoca, în Jichișu de Jos, familia maistrului militar Valentin Bora așteaptă cu sufletul la gură vești. Tinu, așa cum îl cunosc prietenii, a fost cel mai norocos dintre pasagerii elicopterului prăbușit. Cu doar câteva arsuri pe picioare și fracturi la ambele mâini, Valentin a ajuns la Spitalul de Chirurgie Reparatorie şi Arsuri din București,
„Sunt totuși opt suflete care au murit acolo și putea să moară și el. Îi dureros, îi dureros. Eu sunt singură, sunt văduvă. El e mâna mea dreaptă. Nu aș putea să suport o pierdere de asta, nu știu”, mărturisește Lucreția Bora, mama supraviețuitorului.
Tot sub îngrijirea medicilor bucureşteni se află şi celălalt supravieţuitor, pilotul elicopterului, Corneliu Titiana, în vârstă de 47 de ani.
Cei doi militari care au supravieţuit accidentului aviatic de la Sibiu sunt în stare critică. Au fost operaţi vineri seară, la spitalul de Chirurgie Plastică şi Reparatorie din Capitală. Sâmbătă, medicii au anuţat că unul dintre ei, căpitanul elicopterului, este în stare mai gravă, și va fi supus unei noi intervenţii chirurgicale, un transplant de piele. Ambii militari au suferit arsuri pe aproape 40 la sută din suprafaţa corpului.
Ceilalţi cinci militari care au murit în prăbuşirea elicopterului sunt căpitanul medic Rareş Moldovan, 34 ani, sublocotenentul Andrei Apostol, 25 ani, maistrul militar Paul Bădescu, 41 ani, maistrul militar Dorin Fodor, 43 ani şi maistrul militar Constantin Filip, de 30 ani.
Cei opt militari vor fi comemoraţi duminică la Academia Forţelor Terestre din Sibiu, într-o ceremonie cu onoruri militare, iar apoi sicriele vor fi trimise în localităţile natale. La Sibiu a fost sâmbătă şi ministrul Apărării, Mircea Duşa, care a vorbit cu rudele decedaţilor. De asemenea, MApN le-a dat distincţii simbolice celor doi ciobani care au ajuns primii la locul unde s-a prăbuşit elicopterul - câte un binoclu și o diplomă.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
