Prevenirea inundaţiilor, doar pe hârtie. În ultimii ani, au lipsit măsurile eficiente de evitare a dezastrelor

Ce l-a convins pe Crin Antonescu să candideze la președinție

Zaharova acuză autoritățile de la Chișinău că vor să integreze R. Moldova în România, ca să ajungă în NATO

Protest masiv în fața Curții de Apel București. Sute de susținători ai lui Călin Georgescu protestează împotriva anulării alegerilor

Grenadă descoperită de noul proprietar al unui apartament din Arad. Zeci de persoane au fost evacuate din 15 locuințe

Nicușor Dan, despre prezidențiale: „Ar fi absurd ca alegerile să fie anulate din cauza lui Călin Georgescu şi el să candideze din nou”

Anul nou vine cu amenzi mai mari

Un avion Air Canada a luat foc după aterizarea pe aeroportul din Halifax

Cauza posibilă a accidenului aviatic din Coreea de Sud

Un hoț a fost prins de polițiști în timp ce dădea o spargere la o casă din București

Inundaţiile din 2005 au dus la pagube materiale în valoare de 1,66 de milioane de euro, adică aproximativ 0.6% din PIB. Ministerul Mediului a elaborat atunci prima Strategie Naţională de Management al Riscului de Inundaţii.

Amploarea dezastrului a atras atenţia autorităţilor că e nevoie şi de mult mai mulţi bani investiţi in gospodărirea apelor. Astfel, în 2005 şi în 2007 s-au alocat în acest sens aproape 700.000 de lei, adică de 11 ori mai mult faţă de suma investită în anul 2000.

Cu toate acestea, măsurile s-au dovedit ineficiente, iar bilanţul inundaţiilor a rămas îngrijorător. La inundaţiile din ultimii trei ani, 28 de persoane şi-au pierdut viaţa şi alte mii de case au fost distruse.

O nouă strategie a fost elaborată în 2009

În anul 2009, Ministerul Mediului a elaborat o nouă Strategie Naţională de Gestiune a Riscului la Inundaţii. Proiectul stabilea ca până în 2039 să se reducă suprafeţele unde există pericol de inundaţii şi să fie refăcute digurile de protecţie, barajele şi lacurile de acumulare.

Ministerul Mediului stabilea atunci şi un plan de cheltuieli pentru următorii 30 de ani. Este vorba despre aproximativ 12,5 miliarde de euro, aproape jumătate din sumă urmând să fie asigurată din buget, iar restul din credite externe şi din fonduri europene.

În 2010, ministrul Mediului din acel moment, László Borbély, dădea asigurări că o nouă strategie pentru prevenirea inundaţiilor reprezintă o prioritate pentru minister. Obiectivul principal? Construirea de lacuri de acumulare, pentru care ministerul spunea că există bani suficienţi.

Autorităţile locale susţin însă că deşi au fost iniţiate lucrări de prevenire, acestea au fost adesea făcute de mântuială. În judeţul Ialomiţa de exemplu, lucrările la consolidarea unui singur dig au durat 8 ani şi au costat peste 1,5 milioane de lei, dar nici în prezent el nu este perfect securizat.

Anul acesta, Comisia Europeană a aprobat o investiţie de 54 de milioane de euro pentru prevenirea inundaţiilor în România.

Investiţii în domeniul gospodăririi apelor

2000 - 57.908 lei

2001 - 216.433 lei

2002 - 267.377 lei

2003 - 221.633 lei

2004 - 203.144 lei

2005 - 346.750 lei

2006 - 686.856 lei

2007 - 692.321 lei

2008 - 530.373 lei

Sursa: Ministerul Mediului

Strategia naţională de gestionare a riscurilor la inundaţii

- reducerea suprafeţelor potenţial inundabile la viituri

- reducerea numărului de persoane expuse pericolului

- scăderea numărului de locuinţe distruse

- reabilitarea anuală a cel puţin 400 km de diguri de protecţie

- reabilitarea barajelor şi a lacurilor de acumulare

Sursa: Ministerul Mediului

Cheltuieli pentru prevenirea inundaţiilor până în 2039

Total: 12.5 miliarde de euro

Sursele de finanţare:

- bugetul de stat: 45%

- credite externe: 28%

- fonduri europene: 5%

- alte fonduri: 22%

Sursa: Ministerul Mediului