Presa canadiană: Gabriel Resources va da România în judecată şi va cere despăgubiri de miliarde de dolari
Gabriel Resources face planuri pentru acest caz, care va fi audiat probabil la Viena în a doua jumătate a acestui an, concomitent cu oprirea activităţilor în România, pentru conservarea rezervelor financiare, scrie publicaţia, fără să citeze sursele informaţiei.
Compania a anunţat că ar putea concedia în mai circa 80% din cei 400 de angajaţi, în prezent aflaţi în şomaj tehnic, dacă proiectul nu avansează.
Gabriel Resources, listată la Toronto dar condusă de la Londra, nu se aşteaptă la progrese semnificative în curând. Camera Deputaţilor din Parlamentul României va vota la 7 mai asupra unei legi care ar acorda statut juridic special proiectului minier, permiţând astfel pornirea acestuia.
Compania nu se aşteaptă, însă, la un vot favorabil, în parte din cauza opoziţiei încă puternice a opiniei publice faţă de proiectul minier şi utilizarea procesului de extracţie folosind cianură. Momentul este de asemenea important, notează The Globe and Mail.
Întrucât proiectul de lege ocupă ultima poziţie pe ordinea de zi, există o probabilitate ridicată ca şedinţa parlamentară să se încheie fără să se ajungă la votul care priveşte Roşia Montană.
Gabriel Resources a ameninţat în septembrie anul trecut că va da în judecată autorităţile române pentru până la 4 miliarde de dolari din cauza „multiplelor încălcări ale tratatelor de investiţii”, scrie The Glode and Mail.
În acelaşi timp, directorul irlandez al Gabriel Resources, Jonathan Henry, al şaselea în acest post începând de la mijlocul anilor '90, a avertizat că eşecul autorităţilor de a aproba proiectul va afecta toată România.
„Cazul nostru este foarte solid şi vom fi foarte clari că efortul României de a atrage investiţii străine va avea de suferit foarte mult”, a spus el.
Declaraţia directorului a atras o reacţie negativă la adresa companiei în România, după care Gabriel a părut că-şi temperează ameninţările de a cere despăgubiri de la autorităţi.
„Vom recunoaşte orice decizie luată de Guvern sau Parlament în privinţa Roşia Montană”, a declarat preşedintele Gabriel Resources, Keith Hulley, într-un comunicat la 11 septembrie.
Pregătirile pentru cazul de arbitraj indică faptul că ameninţarea companiei este cât se poate de valabilă, scrie publicaţia canadiană. Compania nu dă detalii despre strategia sa şi nu a specificat ce tratate vrea să folosească pentru a-şi susţine cazul.
Arbitrajul comercial internaţional în general, iar cel de arbitraj împotriva guvernelor în particular, are succes tot mai mare, câştigând teren chiar în faţa litigiilor tradiţionale derulate în tribunal. Cazurile de arbitraj comercial internaţional sunt judecate cu uşile închise, tind să fie mai scurte decât litigiile la tribunal şi conduc la decizii finale la care nu se poate face apel, chiar dacă nu sunt în mod obligatoriu mai ieftine.
Avocat: Reclamanţii au şanse reduse
„Şansele de câştig ale reclamanţilor sunt reduse, chiar dacă unii reprezentanţi ai autoriăţilor, şi mă refer la premier şi la ministrul Şova, au declarat că statul s-ar putea să fie obligat la nişte miliarde de dolari”, a declarat la Digi24 avocatul Gheorghe Piperea.
„Acest contract nu poate excede legea română, şi anume că această lege prevede în mod expres obţinerea unor avize pentru acordarea licenţei de exploatare. Or, aceste avize nu au fost acordate”, a susţinut Ştefan Marincea, fost director al Institutului Geologic Român.
Analiștii cred că, de fapt, compania canadiană vrea să pună presiune pe autorități ca să permită începerea exploatărilor.
„Se încearcă atragerea atenţiei asupra proiectului şi precipitarea unei decizii, poate şi o presiune asupra factorilor de decizie din România”, a afirmat analistul economic Aurelian Dochia.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
