Autorităţile din Bulgaria sunt mai exigente faţă de cele europene în privinţa cărnii de pui. Nu le mai permit comercianţilor sa vândă pui cu un conţinut de apă mai mare de 4,3%. O normă pe care, teoretic, şi producătorii de carne de pasăre din România o respectă. Practic însă, lucrurile stau altfel.
„Dintre eșantioanele prelevate s-au înregistrat diverse abateri, printre care și depășirea proporției maxime de umiditate. Mă refer la produse care aveau permis un procent nu mai mare decât acel invocat, 4,3, pe care îl aplică, să spunem, bulgarii. Depășirile au fost mai mari de 10%”, a explicat Bogdan Nica, președintele ANPC.
Apa din carne trage greu la cântar şi creşte profiturile comercianţilor. Producătorii recunosc că în carne există apă, dar spun că e ceva normal. „Nu este apă injectată, ci apa care rămâne în urma procesării”, a declarat Ilie Van, președinte Uniunea Crescătorilor de Păsări din România.
Explicaţiile producătorilor nu stau în picioare, susţin reprezentanţii Autorităţii Sanitar-Veterinare.
Nu toată carnea de pui de pe mesele românilor provine de la producătorii autohtoni. Din cinci pui, unul este adus din import.
Românii consumă anual 500.000 de tone de carne, potrivit cifrelor furnizate de crescătorii de păsări. Producţia de pui este însă în creştere, pe fondul cererii tot mai mari. Comparativ cu carnea de porc ori de vită, puiul este mult mai ieftin.
„Omul trebuie să știe ce plătește și ce cumpără. Mi-e greu să spun dacă influențează calitatea cărnii. Unele produse, prin rețetă, trebuie injectate, dar trebuie să se respecte timpul la procesul termic. Un timp mai scurt duce la pă mai multă în pui, înseamnă bani mai mulți. Dacă se introduce și sare, atunci înseamnă creșterea perioadei de valabilitate, dar, în același timp, sunt oameni care nu au voie să mănânce sare”, a explicat Dragoș Frumosu, președinte Federației sindicatelor din industria alimentară.