Cei mai norocoşi se dezmorţesc, cât de cât, la caloriferele electrice aduse de profesori.
„Clasa noastră este destul de mare și nu ne încălzim deloc cu caloriferele astea, adică stăm acolo în pauză toți adunați, dar pe urmă venim și ne luăm gecile în spate”, spune un elev. Un altul adaugă: „Este foarte greu, că avem șase, șapte ore și este foarte frig, nu ne putem concentra la ore și vrem căldură!”
Unul dintre directori are o explicaţie diferită - nu lipsa cădurii ar fi problema, ci dimensiunea sălilor de clasă.
„Sălile de clasă sunt relativ mici și datorită respirației elevilor, a emisiilor de dioxid de carbon, în mod logic la un moment dat se încălzesc. Mai grav e la structura Avram Stanca unde sunt aproape 1.000 de elevi și clasele sunt mai generoase ca spațiu”, spune Alexandru Lăutaru, directorul Colegiului Național „Mihai Eminescu” din Petroșani.
În oraș sunt racordate la rețeaua centralizată de termoficare opt grădinițe, șapte școli gimnaziale și patru licee. Frigul din școli a determinat administrația locală să ia măsuri de urgență. De la bugetul local au fost alocate 300.000 de lei pentru montarea unor centrale pe gaz la grădinițe. Pentru școli și licee nu mai sunt, însă, bani. Termocentrala Paroşeni, cea care alimentează oraşul, a oprit căldura până pe 26 octombrie. Oficial, pentru reparaţii. Autorităţile locale spun că mai e un motiv.
„Din păcate, suntem puși într-o situație extraordinară, n-am mai avut asemenea situație până acum la Petroșani. Nu putem să primim agent termic de la termocentrala Paroșeni din lipsă de cărbune în primul rând”, declară Tiberiu Iacob Ridzi, primarul localității Petroșani.
În afara unităților de învățământ, alţi peste cinci mii de petroşeneni care locuiesc la bloc suferă de frig în case. Şi pentru ei, singura soluție este să se debranşeze de la termocentrală și să-şi monteze centrale de apartament.