Percheziții la medici și farmaciști suspectați că eliberau rețete false pentru tratamente împotriva cancerului

Nordis, o fraudă de milioane în familie. Cum și-au implicat soții Vicol-Ciorbă rudele în schemă

Cum arată apartamentele de lux închiriate de soții Vicol-Ciorbă în Monaco

Românul care îi impresionează pe belgieni cu muzica sa

Prima apariție a lui Klaus Iohnanis după demisie

Concedieri pe bandă rulantă în România. Care sunt industriile afectate

Lider PSD: Moțiunea nu va avea nicio șansă

Amenzi de peste 42.000 de lei după meciul Dinamo-Farul

Sârbii cer în stradă demisia președintelui Vucic

Generalul Zisu, despre ceasurile de lux găsite la percheziții

Și distribuitori de medicamente sunt vizați de ancheta DIICOT.

Au fost făcute astăzi 29 de percheziții „pentru destructurarea unei grupări infracţionale care ar fi obţinut însemnate beneficii materiale, prin decontarea unor reţete medicale fictive”, se arată într-un comunicat al DIICOT.

Membrii acestei grupări sunt acuzați de „înşelăciune, fraudă informatică, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals informatic, evaziune fiscală spălare de bani”, potrivit comunicatului.

Cei 14 membri ai grupării, în calitate de administratori ai unor societăţi comerciale cu obiect de activitate în domeniul farmaceutic, precum şi cadre medicale, s-ar fi constituit într-un grup infracţional organizat având drept scop efectuarea de tranzacţii comerciale ilicite, în vederea prejudicierii bugetului de stat al Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate, folosind firme interpuse care în realitate nu există şi nu desfăşoară activitate comercială.

Din cercetări a reieşit că, în perioada 2012 - 2013, membrii grupării ar fi decontat mai multe tranzacţii fictive, iar, în vederea disimulării provenienţei reale a sumelor, ar fi creat circuite comerciale fictive, prin interpunerea unor firme fantomă, cu sediul în Bucureşti şi în judeţul Bihor, potrivit DIICOT.

Tranzacţiile comerciale efectuate ar fi constat atât în achiziţii, cât şi în livrări reciproce de produse farmaceutice, acestea având rolul de a crea mecanismul de spălare a banilor proveniţi din prejudicierea bugetului de stat, care erau împărţiţi între membrii grupării.

Astfel, importante cantităţi de medicamente ar fi fost achiziţionate, fără documente legale de provenienţă, după care ar fi fost introduse în firmele bănuite, pe baza unor acte false, pentru a asigura aparenţa unei evidenţe contabile legale, după care s-ar fi obţinut sume mari de bani, prin decontarea lor la C.N.A.S., folosindu-se în acest sens reţetele fictive.

Stocul medicamentelor respective ar fi fost apoi scos din farmaciile în cauză, fără niciun act justificativ, şi transportat la alţi membri ai grupului infracţional din ţară, pentru a fi reintroduse în circuitul comercial, urmărindu-se decontarea lor, prin aceleaşi metode.