Reprezentanţii bisericii spun că osemintele sunt considerate moaşte dacă lângă mormântul în care au fost descoperite există inscripţii cu minunile celui îngropat. În plus, rămăşiţele trebuie să emane un miros plăcut şi să nu fie degradate. Moaştele trebuie să fie şi autentinficate pentru a putea fi în centrul atenţiei la sărbătorile religioase.
Inventarierea sfintelor oseminte este aproape de final în judeţul Constanţa.
„Noi adunăm date despre ele, certificate de autenticitate, pentru că orice raclă cu moaşte trebuie să fie însoţită de un certificat care să le autentifice atât provenienţa cât şi conţinutul lor. În speţă, ce sfânt este”, spune Călin Gavrilaş, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului.
Probleme cu autenticitatea rămăşiţele sfinţilor au fost în mai multe locuri din ţară. De exemplu, la mânăstirea Saon din judeţul Tulcea sunt expuse moaştele unor luptători împotriva comunismului. Credincioşii se închină la ele fără să ştie că sfinţii nu sunt de fapt sfinţi. Ei nu au fost canonizaţi de biserică. Preoţii îi sfătuiesc pe enoriaşi să se roage la moaşte, însă cu măsură.
Psihologii susţin că procesiunile pot ajuta oamenii, însă autenticitatea moaştelor nu are în aceste cazuri relevanţă.
„Sunt mecanisme de apărare. Încercăm să ne găsim soluţii, rezolvări la probleme noastre sperând. Este o gândire pozitivă. O gândire curată. Important e să trecem şi la fapte”, spune Simona Gemănaru, psiholog.
Patriarhia a dat asigurări că noul catalog cu moaştele aprobate de biserică va fi publicat în cursul acestui an. Astfel, în curând, ortodocşii vor şti exact la rămăşiţele cui se roagă.