PAȘAPORT DIPLOMATIC. Kosovo, o regiune cu multe probleme. Interviu cu președintele Kosovo, Atifete Jahjaga
Războiul din fost Iugoslavie s-a încheiat acum 20 de ani, dar stabilitatea din regiune este încă fragilă. Riscurile sunt accentuate în zonele locuite de musulmani, expuşi ideilor islamismului radical. În această situaţie se află şi Kosovo. Preşedintele provinciei afirmă însă că situaţia este sub control.
„Kosovo nu va fi niciodată un loc sigur pentru acest gen de activităţi şi acest gen de indivizi. Kosovo a avut şi va avea tradiţia islamică la care v-aţi referit şi suntem un stat laic, prin constituţie şi credinţa este o alegere individuală a fiecărui cetăţean care trăieşte în ţara noastră. Dar, locul în care dăm greş, ca şi state, este cel al cooperării şi spun tuturor ţărilor din regiune şi din alte părţi că trebuie să punem deoparte birocraţia şi să cooperăm mai eficient, pentru că aceasta nu este problema singulară a unei ţări, ci bate la uşa fiecărui stat din Balcani, în estul Europei sau în altă parte. Trebuie să cooperăm mai mult şi trebuie să renunţăm la birocraţie”, a declarat Atifete Jahjaga, preşedintele Kosovo.
Preşedintele regiunii Kosovo a vorbit deschis şi despre problemele sărăciei, corupţiei şi convieţuirii dintre etnicii sârbi şi albanezi.
Interviul integral cu președintele Kosovo, Atifete Jahjaga
Cristina Cileacu: România nu recunoaşte Kosovo şi acest lucru este valabil şi în cazul altor state ale Uniunii Europene. Cum faceţi faţă, dumneavoastră şi guvernul ţării, acestei situaţii?
Atifete Jahjaga: În primul rând, bine aţi venit în Kosovo şi sper că veţi avea succes pe perioada cât veţi sta aici. Într-adevăr, România este unul dintre cele cinci state ale Uniunii Europene care încă nu a recunoscut statul Kosovo şi, în ciuda acestui fapt, avem relaţii foarte bune între ţările noastre şi suntem foarte mulţumiţi că această relaţie datează de la finalul războiului din Kosovo, prin prezenţa trupelor militare şi de poliţie, care fac parte din NATO. La 15 ani după finalul războiului noi continuăm să fim susţinătorii păcii şi stabilităţii în regiune. Kosovo este de asemenea în relaţii de bună vecinătate cu toată lumea, inclusiv cu vecinul nostru de la nord, Republica Serbia. Iar Kosovo, de la declaraţia de independenţă, este recunoscut de 108 ţări din lume şi suntem membri ai aproape tuturor organizaţiilor internaţionale. În ciuda faptului că România nu a recunoscut statul Kosovo, cum am spus, avem relaţii excelente în zona diplomatică, politică şi în alte domenii.
Cristina Cileacu: Aţi menţionat relaţiile cu etnicii sârbi, dar recent au avut loc proteste în Kosovo, care au fost provocate de o declaraţie a unui fost ministru sârb al guvernului kosovar. Care este de fapt situaţia între sârbi şi kosovari aici la Priştina?
Atifete Jahjaga: Unul dintre punctele puternice pe care le are Kosovo este faptul că este o comunitate multi-etnic şi multi-religioasă, iar acest lucru nu este valabil doar de la finalul războiului, de acum 15 ani, ci de foarte multe zeci, sute de ani, modalitatea oamenilor de a trăi împreună, indiferent de comunitatea etnică sau religioasă. Comunitatea sârbă care trăieşte în Kosovo este foarte bine integrată în viaţa instituţională şi cea socială, începând de la nivelul local al primarilor de municipii, până la nivelul central, unde au fost membri ai fiecărui guvern format de la finalul războiului, au ocupat poziţii de vice-premieri, miniştri, vice-miniştri, deci sunt foarte bine integraţi în viaţa instituţională şi socială. În ceea ce priveşte relaţia dintre Kosovo şi Serbia, se mişcă într-o direcţie a normalizării, după cum ştiţi am început acum patru ani dialogul între ţările noastre, cu susţinerea Uniunii Europene şi SUA. Am ajuns deja la câteva acorduri, inclusiv acordul important de la finalul lunii aprilie 2012 şi cel recent, legat de sistemul de justiţie, pe care l-am agreat acum două săptămâni şi care contribuie la integrarea pe mai departe a comunităţii sârbe care trăieşte în ţara noastră. Dar, în ceea ce priveşte implimentarea acestor acorduri, Serbia ar trebui să se angajeze mai mult, pentru că cetăţenii sunt un scop al cooperării, nu o monedă pentru negociere. Iar viitorul Kosovo, al Serbiei şi al oricărei alte ţări din vestul Balcanilor se bazează pe Uniunea Europeană şi pe integrarea în UE.
Cristina Cileacu: Recentele proteste din Priştina au fost de asemenea legate de prezenţa corupţiei şi sărăciei din ţara dvs. Oamenii de aici trăiesc cu doi euro pe zi, şomajul este foarte ridicat, 45%. Ce soluţii aveţi dvs şi guvernul pentru a rezolva aceste situaţii?
Atifete Jahjaga: Nu trebuie să uităm că în urmă cu 15 ani am ieşit dintr-un război teribil, care a avut urmări nu doar la nivel fizic, pentru că s-a distrus toată infrastructura ţării, dar şi asupra oamenilor, pentru că au fost 10 mii de victime masacrate în timpul războiului. După atât timp de la finalul războiului încă avem 1700 de oameni dispăruţi, pierduţi în diferite gropi comune în Kosovo şi Serbia. Avem peste 20 de mii de femei violate în timpul războiului, ca victime ale violenţei sexuale, ca un instrument de război. Deci trebuie să trecem prin acest proces de tranziţie. Într-adevăr, avem probleme şi dificultăţi legate de corupţie, avem probleme cu creşterea şi dezvoltarea economică. Dar facem paşi îndrăzneţi împreună cu guvernul şi cu alte instituţii din Kosovo pentru a ţine eficient sub control fenomenul crimei organizate, al corupţiei şi pentru a oferi oportunităţi pentru creştere economică, în mod special în ceea ce ţine de investiţii. Kosovo are un potenţial bun pentru investiţiile străine şi facem un apel la toate ţările europene să privească Kosovo şi întreaga regiune a Balcanilor de vest ca o zonă potenţială pentru investiţii, pentru că ţara noastră are o comoară de preţ, tinereţea populaţiei noastre. În jur de 60% din populaţia noastră este reprezentată de tineri, fete şi băieţi, care sunt foarte bine educaţi, care cunosc limbi străine şi ei sunt o potenţială forţă de muncă foarte bună a ţării noastre, pe care noi o punem la dispoziţia oricărui investitor ar dori să vină la noi. Aşa că facem un apel, dar în acelaşi timp facem şi paşi importanţi. Nu trebuie să uităm că niciodată Kosovo nu a fost singur în acea luptă, mai ales în lupta împotriva crimei organizate şi corupţiei. Noi ar trebui să fim cei care ar putea avea mai mult succes decât orice ţară din regiune, de ce, pentru că avem susţinere internaţională şi prezenţă internaţională.
Cristina Cileacu: Aveţi pregătire de ofiţer de poliţie profesionist şi probabil ştiţi mai multe despre corupţia din ţară, sunt informaţii conform cărora 15 familii mafiote controlează corupţia, este un fel de tradiţie în Kosovo. Cum comentaţi acest lucru?
Atifete Jahjaga: Nu le-aş numi grupuri mafiote, nu le-aş numi familii sau oricum altcumva, pentru că acestea nu există în Kosovo şi instituţiile noastre cum ar fi poliţia, serviciile secrete şi procurorii muncesc din greu pentru a ţine sub control toate aceste fenomene bazate pe indivizi sau grupuri la orice nivel. Kosovo nu va fi niciodată un "rai" pentru acest gen de activităţi. Încă o dată, revin şi spun, Kosovo a fost izolat până acum pentru că nu poţi lupta împotriva crimei organizate şi corupţiei fără cooperare. Kosovo, timp de 15 ani, nu a avut permisiunea, din cauza interferenţelor politice ale ţărilor din regiune să facă parte din Interpol, Europol şi alte organizaţii.
Cristina Cileacu: Ce ţări au intervenit, scuze pentru întrerupere?
Atifete Jahjaga: Vecinii din nord şi alte ţări care au drept de vot în aceste organizaţii. Deci trebuie să ne ridicăm ca şi lideri deasupra lor, pentru că vorbim despre siguranţa cetăţenilor. Nu ar trebui să lăsăm ca politica să intevină în aceste chestiuni.
Cristina Cileacu: Aveţi o altă problemă mare aici, potrivit autorităţilor ungare, mai mult de 23 de mii de oameni au părăsit Kosovo din cauza sărăciei, în căutarea unei vieţi mai bune. Ce s-a întâmplat în ţară de a devenit atât de gravă situaţia?
Atifete Jahjaga: Am luat măsuri, la nivel de instituţii din Kosovo, imediat ce acest proces al emigrării ilegale a început, mai multe măsuri pe care le-au luat guvernul, diferite instituţii şi chiar şi eu însămi, am mers chiar şi pe teren şi am discutat cu cetăţenii mai multor oraşe, am făcut un apel la ei să nu părăsească ţara, să rămână aici. În acelaşi timp, mai mulţi paşi au fost făcuţi de alte instituţii, care să prevină acest fenomen. Dar, există şi libertatea de mişcare a cetăţenilor, care este permisă prin acordul de la Bruxelles cu vecinii noştri din nord, din Serbia. Mare parte din responsabilitate revine şi acestei ţări, care este ultima cu graniţe comune cu ţările Schengen sau UE. Este necesar ca vecinii noştri să coopereze cu instituţiile noastre, cu restul de state membre. Noi trebuie să ne ocupăm de prevenţia acestui lucru în ţară, să cooperăm cu ţările UE, cu Ungaria, premierul nostru a vorbit cu prim ministrul sârb Vučić pentru a cere cooperare între ministerele noastre de interne şi între alte instituţii, cu Germania, cu guvernul Austriei şi altora.
Cristina Cileacu: Kosovo ar trebui să fie un exemplu de stat musulman moderat, dar sunt informaţii că în ultima vreme apar diverse tabere în care se antrenează luptători islamişti. Sunt deja 200 de cetăţeni kosovari care au plecat deja în Siria şi Irak pentru a lupta în numele islamului. Care este situaţia?
Atifete Jahjaga: Nu ştiu la ce tabere de antrenament vă referiţi.
Cristina Cileacu: Sunt rapoarte ale serviciilor secrete internaţionale care fac referire la acest gen de tabere ale luptătorilor islamişti.
Atifete Jahjaga: Nici Kosovo şi nicio altă ţară din lume nu poate fi imună la acest tip de fenomen. Iar aceasta este o provocare tot mai mare pentru toate statele. Kosovo este singura ţară din regiune care a făcut mai mult decât paşi îndrăzneţi împreună cu poliţia şi serviciul nostru secret, procurorii, judecătorii şi cu susţinerea comunităţii internaţionale pentru a pune în spatele gratiilor 50 de oameni care au fost la un moment dat să lupte sau au fost implicaţi în acest gen de activităţi. Kosovo nu va fi niciodată un loc sigur pentru acest gen de activităţi şi acest gen de indivizi. Kosovo a avut şi va avea tradiţia islamică la care v-aţi referit şi suntem un stat laic, prin constituţie şi credinţa este o alegere individuală a fiecărui cetăţean care trăieşte în ţara noastră. Dar, locul în care dăm greş ca şi state este cel al cooperării şi spun tuturor ţărilor din regiune şi din alte părţi că trebuie să punem deoparte birocraţia şi să cooperăm mai eficient, pentru că aceasta nu este problema singulară a unei ţări, ci bate la uşa fiecărui stat din Balcani, în estul Europei sau în altă parte. Trebuie să cooperăm mai mult şi trebuie să renunţăm la birocraţie.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
