#PanamaPapers | Directorul RISE Project: Sunt implicați oameni de afaceri importanți din România, care au un impact mare în economie

Data publicării: 04.04.2016 20:31

O echipă de peste 370 de jurnaliști din 78 de țări au analizat conținutul documentelor și deja au ieșit investigații despre nume celebre, de la Vladimir Putin la fotbalistul Lionel Messi sau tatăl premierului britanic David Cameron. În șapte state autoritățile au pornit anchete oficiale asupra personajelor implicate.

Documentele legate de România conțin peste 100 de nume și sunt analizate de grupul de jurnaliști de investigație RISE Project. Vor fi publicate într-o serie de articole pe parcursul săptămânilor viitoare.

Paul Radu, jurnalist de investigații din cadrul RISE Project, detaliază pentru Digi24.ro ce impact vor avea dosarele Panama.

FOTO Paul Radu

Cum analizați documentele pe România?

E o colaborare transfrontalieră, avem deja peste 100 de nume din România, dar nu e un proces de Copy/Paste, adică nu iei datele din baza de date și apoi le pui rapid online, e vorba de investigații. Noi am început acum vreo șase luni să lucrăm la investigațiile astea și suntem vreo zece angrenați în anchete. Facem analiză de date, lucrăm și cu programatori. Pe lângă asta colaborăm cu jurnaliști din afara țării în rețeaua de investigații ICIJ. Vom mai lucra în următoarele săptămâni, în următoarea lună, cu siguranță.

Despre câte documente e vorba?

Avem foarte mulți giga de documente doar pentru România, informația e enormă. Uneori e vorba de PDF-uri cu câteva sute de mega fiecare.

Impactul acestora poate să aibă loc mult timp de acum înainte, multe dintre informații s-ar putea să fie relevante mai târziu.

Despre ce tip de informații e vorba?

Sunt oameni importanți din România, unii foarte cunoscuți, nu vă pot da numele acum, dar sunt în general oameni de afaceri care au un impact mare în economia din țară. Noi vom da în următoarele săptămâni serii de anchete, vizualizări, informații despre personaje, despre felul în care au folosit firmele de tip off-shore. E vorba de firme nu doar din Panama, e vorba de firme înființate de avocații din Panama, dar unele sunt in Seychelles, altele în Insulele Virgine Britanice, în Bahamas, peste tot în jurisdicții off-shore.

Nu prea există caz de corupție în clipa asta în România sau în alte țări de pe glob care să nu implice astfel de firme.

Toată investigația e transfrontalieră, coordonată de International Consortium of Investigative Journalists, în cooperare cu organizația din estul Europei OCCRP. RISE Project România se ocupă de partea românească a anchetei, RISE Moldova tocmai a dat o anchetă despre premierul Sturza care a fost implicat în afaceri cu petrol cu domnul Patriciu.

Ce impact crezi că vor avea #PanamaPapers?

Văd că deja încep lucruri să se miște. Unele guverne ar putea decide că firmele off-shore nu mai pot fi folosite în economia mondială, în felul în care au fost folosite până acum — adică ele asigură un secret absolut asupra proprietarului. Trebuie ca guvernele să ia hotărârea ca aceste firme să își declare beneficiarul real astfel încât să poată fi trași anumiți oameni la răspundere, pentru acțiuni care afectează populații foarte largi. Cred că vor apărea schimbări legislative și o schimbare a felului în care se privesc afacerile.

Cum pot afecta oamenii de rând afacerile ilegitime cu off-shore-uri?

Uitați-vă la Republica Moldova, unde a fost furată suma de aproape un miliard de dolari din câteva bănci. Băncile au dat împrumuturi unor firme off-shore, iar banii nu s-au mai recuperat, fiindcă nimeni nu știa cui să-i ceară. Moldova e o țară care are un PIB de vreo 8 miliarde, așa că un miliard e o sumă enormă. Ca urmare a acestui act criminal, să îi spun așa, FMI-ul nu mai dă împrumuturi, UE nu mai dă imprumuturi, România a refuzat la un moment dat să mai dea imprumuturi. Situația e dezastruoasă în țara de peste Prut, adică vorbim de consecințe reale, oamenii sunt afectați direct de acțiunile unor astfel de firme, iar ăsta e doar un exemplu.

Există și oameni care suferă direct din cauza firmelor off-shore. Am investigat noi destule cazuri când oamenilor le-au fost furate identitățile, fie că și-au salvat o copie după pașaport sau buletin pe computer și le-a fost luate de acolo, fie de pe serverul unor firme la care au trimis ei acte de identitate. S-au trezit că sunt acționari în firme de tip off-shore implicate în fraudă și unii au fost chiar chemați în instanță, când ei nu aveau nici o legătură cu afacerile astea oneroase.

Afacerile derulate prin off-shore pot fi imorale, dar legale. Care sunt granițele?

Firmele off-shore pot fi folosite în multe feluri, adică există și o folosință legală, dar care poate fi imorală fiindcă te folosești de legile din mai multe state ca să eludezi plata unor taxe în țara unde îți desfășori activitatea. Asta este legal, poate fi considerat imoral. Există și moduri de folosință care duc direct spre criminalitate financiară sau de alt fel: spălare de bani, există mite care se dau prin intermediul acestor firme către decidenți, politicieni.

Însă în contextul global actual toate aceste afaceri se pot face și transparent, fără nicio problemă, fără a avea nimic de ascuns. Ar trebui să fie transparente fiindcă ele afectează atât de mulți oameni.

Crezi că în România descoperirile vor rămâne la stadiul de dezvăluiri media sau vor porni anchete oficiale?

Noi am dat câteva anchete în urma cărora au început investigații oficiale și au fost chiar oameni care au ajuns după gratii. Într-adevăr, dacă privim în ansamblu, rezultatul este destul de insignifiant, însă acum există un val la nivel global, sunt lideri ai unor state din lume care militează împotriva secretizării din zonele off-shore.

Cred că e un moment prielnic pentru eliminarea acestui tip de afacere netransparentă, mai ales că toată lumea vorbește de open data, open government, despre date deschise și atunci e cazul să fie și afacerile mult mai deschise la nivel național și global.

Presiunea este într-adevăr foarte puternică și în cealaltă direcție, fiincă sunt mulți oameni puternici care folosesc acest tip de structuri pentru că nu vor să facă afaceri la lumină.