Modelul CAP în capitalism. „Cooperativa” de la Curtici are afaceri de 10 milioane de euro

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

În 1990, locuitorii oraşului Curtici care aveau pamânt în CAP-ul denumit Lumea Nouă au ezitat sa ia exemplul distructiv din restul țării. Au pastrat asociația şi au dezvoltat-o pe principii economice moderne.  

„Oamenii s-au unit în jurul meu și au spus: nu este nevoie să spargem și să ducem câte o cărămidă acasă fiecare, ci este momentul să ținem de ceea ce avem, de ceea ce s-a construit până în momentul acela, pentru că tot ce era, era tot din banii lor”, explică Dimitrie Muscă, directorul Combinatului Agroindustrial Curtici.

Astăzi vorbim despre Combinatul Agroindustrial Curtici, care are venituri substanțiale din cultivarea terenurilor, creșterea animalelor și comercializarea unor produse agroalimentare.

„Asta a fost ideea atunci când i-am spus Combinatul Agroindustrial. Deci un combinat înseamnă aproximativ să nu fie o societate unitară, ci să ai de toate. S-a dovedit pe parcursul anilor, cu cât activitatea este mai complexă cu atât o duci mai bine”, spune Dimitrie Muscă.

Un singur lucru au pastrat neschimbat. Strategia vechiului CAP de atragere a specialiștilor tineri din alte zone ale țării. Aceștia primesc o locuință de serviciu și un loc de muncă bine plătit.

„Am venit să studiez la Universitatea de științe Agricole și Medicină Veterinară din Timișoara, de loc sunt din Harghita, Toplița și... de anul trecut lucrez la Curtici”, spune șeful de fermă Iulian Frățilă.

„Există posibilitatea să câștige un mecanizator peste 2.000 de euro într-o lună, dar ăștia sunt oameni cu totul și cu totul deosebiți, cu vechime mare aici”, spune inginerul mecanic Teodor Țigan.

În 25 de ani, fostul CAP a ajuns o afacere de succes. Lucrează 7.500 de hectare, față de 2.200 înainte de Revoluție. A păstrat ferma de vite, dar acum are și 24.000 de porci. Asociații primesc o cotă de 1.500 kg de cereale la hectar, față de 900 în trecut. Iar produsele proprii le vinde în 35 de magazine din trei județe.

Exemplul de la Curtici este unul dintre puținele realizari în agricultura postdecembristă, o reușită care s-a bizuit înainte de toate pe oameni, nu pe ajutoare de stat.