FOTO: Guliver/Getty Images
ACTUALIZARE. Preşedintele Klaus Iohannis a salutat deciziile luate, joi, la Reuniunea miniştrilor Apărării ai statelor membre NATO, privind crearea centrelor de comandă în şase ţări din Flancul Estic al Alianţei, inclusiv în România, şi a unui Comandament multinaţional la nivel de divizie, în România.
„Preşedintele României, Klaus Iohannis, salută deciziile luate astăzi în Reuniunea miniştrilor Apărării ai statelor membre NATO, privitoare la crearea unor centre de comandă în şase ţări din Flancul Estic al Alianţei Nord-Atlantice (România, Bulgaria, Polonia, Letonia, Lituania, Estonia). Totodată, este de remarcat importanţa hotărârii asumate de România de a înfiinţa în ţara noastră un Comandament multinaţional la nivel de divizie, fapt subliniat şi în comunicatul final al Reuniunii, structură care va coordona centrele de comandă din România şi Bulgaria şi va asigura conexiunea la Comandamentul Întrunit Aliat de la Napoli”, se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, citat de Mediafax.
„Este al doilea moment important după primirea noastră în NATO în 2004, acesta al aprobării măsurilor de reasigurare pe flancul estic al Alianţei şi al Uniunii şi mai ales pe flancul sud-estic. Aceste măsuri privesc în special România şi Bulgaria pe flancul sud-estic şi sunt măsuri deosebite. De fapt, vom avea prezenţă NATO în România prin cele două comandamente care s-au aprobat a fi înfiinţate în perioada următoare”, a declarat ministrul Apărării, Mircea Dușa.
Întrebat dacă statele baltice, Polonia, Bulgaria şi România sunt în mod real ameninţate de o agresiune a Rusiei acum sau în câţiva ani, Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a răspuns: „Un pericol imediat nu există, dar motivul pentru care noi facem ce facem este răspunsul la comportamentul Rusiei în Est, unde a schimbat graniţe cu forţa”.
Potrivit Mediafax, Marea Britanie va trimite 1.000 de militari şi patru avioane de vânătoare de tip Typhoon pentru noua Forţă de reacţie rapidă, a precizat Michael Fallon.
„Credibilitatea NATO în contextul actualelor riscuri de securitate depinde de rolul jucat de fiecare ţară. Cuvintele dure trebuie susţinute prin acţiuni ferme”, a subliniat ministrul britanic.
Miniştrii Apărării ai statelor membre NATO s-au reunit la Bruxelles pentru a discuta detaliile creării Forţei comune de reacţie foarte rapidă (denumită şi „Vârf de lance”).
Noul dispozitiv militar, parte a Forţei de reacţie a NATO, va avea aproximativ 5.000 de militari şi capacitatea de intervenţie în cel mult 48 de ore.
„Marea Britanie va deţine comandamentul Forţei de reacţie rapidă în anul 2017, iar ulterior prin rotaţie”, a explicat Fallon, precizând că militari britanici vor fi trimişi la comandamentele regionale din România şi Polonia. Patru avioane de vânătoare Typhoon vor participa la misiuni de patrulare aeriană în perimetrul Mării Baltice.