Limba română, cel mai puţin cunoscută pe internet

Şi informaticienii de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi au analizat cât de mult se comunică în limba română şi au ajuns la concluzia că ea este mai puţin prezentă în mediul online chiar decât malteza, în condiţiile în care populaţia României este de aproape 50 de ori mai mare decât a Maltei.

Comunicarea pe internet se măsoară adesea în Like-uri şi Share-uri în rândul tinerilor din România. Când nu folosesc termeni din limba engleză în conversaţiile cu prietenii, ei găsesc prescurtări care nu au, de regulă, mai mult de patru litere: cf (ce faci), brb (be right back = revin imediat), dnd (do not disturb = nu deranjaţi), fb (foarte bine / facebook), bn (bine), nb (noapte bună), pls (please = te rog), scz (scuze).

Psihologul Mihaela Ghircoiaş întâmpină dificultăţi atunci când are de a face cu mesaje scrise pe telefon, servicii de mesagerie scurtă online sau e-mailuri aduse de clienţii săi: „Între ei vorbesc o limbă absolut criptică câteodată. Mă uit pe sms-uri. Şi mai sunt clienţi care-mi aduc pagini ca să analizăm o situaţie, mi-aduc pagini de pe mail, pagini de pe messenger şi trebuie să cer traducerea.”

Studiu european: Limba română, mai puţin cunoscută decât malteza

Un studiu european la care au participat specialişti din 30 de ţări, printre care şi profesori şi studenţi de la Facultatea de Informatică din Iaşi, relevă că limba română este cea mai puţin cunoscută limbă în spaţiul virtual din cele 30 de limbi analizate, chiar după lituaniană şi malteză. Cea mai utilizată este, deloc surprinzător, engleza.

„Procesarea automată a limbajului natural este importantă. În momentul în care o limbă rămâne în urmă din punctual ăsta de vedere ea va fi eliminată, va fi înghiţită de alte limbi. Momentan engleza este cea mai puternică”, explică Radu Simionescu, student la Facultatea de Informatică.

Datele Eurostat arată că numai jumătate dintre conaţionali au acces la computer, comparativ cu 90% din britanici. Computerul este încă un lux pentru români şi, în plus, cei care îl folosesc vorbesc rareori o română pură. „Nu ar trebui să ne neliniştească anglicizarea limbii române în domenii ca IT sau finanţe, unde evident predomină limbajul de specialitate internaţional, cât mai ales în relaţiile interumane fireşti”, crede Camelia Gavrilă, profesor de limba română.

Pentru foarte puţini dintre utilizatori sunt importante diacriticele: „Cei care utilizează internetul în primul rând să utilizeze diacriticele, asta e foarte important. Să scrie curat cu diacritice”, îşi doreşte profesorul universitar Dan Cristea, de la Facultatea de Informatică din Iaşi.

Specialiştii în tehnologia limbajului cred că o treime din cele 6000 de limbi si dialecte ale globului vor dispărea în următoarele decenii. Altele vor fi vorbite numai în comunităţi restrânse, iar asta se aplică şi pentru română. „Probabil cu timpul vom vorbi cu toţi aceeaşi limbă, a internetului, indiferent cum s-o numi”, crede psihologul Mihaela Ghircoiaş.

Informaticienii spun că limba română va fi eliminată mai intâi în mediul de afaceri, dar şi în cel academic, la nivel global, pentru că aici internetul dictează tendinţele. În prezent, pe internet, pentru fiecare site care conţine expresia „limba română” există alte 350 despre limba engleză.