Legea privind impozitul forfetar din industria hotelieră şi de alimentaţie publică, la reexaminare

Legea adoptată de Parlament prevede că operatorii economici ce desfăşoară activităţile hoteliere şi alimentaţie publică vor plăti, indiferent de mărimea cifrei de afaceri şi de nivelul profitului, un impozit specific, calculat pe numărul de locuri de cazare sau mărimea spaţiului alocat activităţii.

Klaus Iohannis afirmă în cererea de reexaminare că proiectul „nu realizează pe deplin scopul preconizat de legiuitor”.

„Valoarea impozitului stabilit conform noilor reglementări va fi mai mare decât cea plătită conform prevederilor Codului Fiscal pentru anumiţi agenţi economici, în timp ce alţi agenţi economici vor plăti mai puţin decât în prezent pentru aceeaşi activitate desfăşurată, ignorându-se capacitatea de plată a contribuabilului la sfârşitul exerciţiului financiar”, se arată în cererea de reexaminare.

Preşedintele argumentează că operatorii economici ce vor plăti un impozit specific mai mare decât cel determinat conform prevederilor Codului Fiscal în vigoare vor fi nevoiţi să găsească resurse financiare pentru a achita impozitul, ceea ce va conduce fie la creşterea gradului de îndatorare şi, implicit la reducerea investiţiilor, fie la adoptarea unor practici de evaziune fiscală sau chiar la închiderea activităţii.

„Prin faptul că pentru anumiţi agenţi economici introducerea impozitului specific va determina, în concret, o obligaţie bugetară mai mică decât cea care ar fi stabilită în temeiul Codului Fiscal, se poate interpreta că aceştia beneficiază de un avantaj selectiv în raport de ceilalţi, care se află în aceeaşi situaţie”, mai spune Iohannis, explicând că acest sistem ar putea fi interpretat ca reprezentând ajutor de stat.

Astfel, preşedintele Iohannis afirmă că ar fi oportună şi consultarea Comisiei Europene.

Camera Deputaţilor a adoptat, la finalul lunii iune, Legea privind impozitul specific al unor activităţi care, prin derogare de la Codul Fiscal, instituie un nou sistem de impozitare în industria hotelieră şi de alimentaţie publică, impozitul specific fiecărui agent economic fiind calculat în funcţie de mai multe variabile, precum zona, coeficientul sezonier şi coeficientul de categorie a hotelului sau pensiunii.

Singurii opozanţi din Parlament ai proiectului au fost deputaţii UDMR.

Motivarea instituirii unui impozit specific acestor sectoare de activitate este legată de nivelul mare al evaziunii fiscale, legea fiind necesară, se arată în expunerea de motive, din „necesitatea asigurării unui tratament fiscal echitabil în mediul economic care să respecte principiul proporţionalităţii. Noua modalitate de impozitare aplicabilă contribuabililor din sectorul turistic, restaraunte şi alimentaţie publică, va conduce la promovarea unei etici în afaceri, prin eliminarea unei concurenţe neloiale, creşterea conformării voluntare şi stimularea investiţiilor.”

Proiectul este susţinut de reprezentanţii Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), care susţin că impozitul specific va aduce de trei ori mai mulţi bani la buget decât impozitul pe profit, urmând să stimuleze şi investiţiile în turism pentru că se aplică şi celor care ţin unităţile închise şi care vor fi obligaţi fie să le vândă, fie să investească pentru redeschiderea lor.