La Roşia Montană continuă disputa

Istoricii spun că exploatarea imensului zăcământ de aur şi argint de la Roşia Montană a început în urmă cu mai bine de 5.000 de ani. Oficial, mineritul din zonă a fost consemnat pentru prima dată într-o inscripţie din perioada ocupaţiei romane. Mai exact, din iarna anului 131. În zilele în care la Roşia Montană s-au sărbătorit 1885 de ani de la această atestare, ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a anunţat că a început demersurile pentru includerea sitului pe lista propunerilor României pentru patrimoniul UNESCO.

„De Ziua Roşiei Montane am primit această veste extraordinară. Vor mai urma mulţi paşi, dar este începutul,” spune un localnic.

Nu toţi localnicii au primit vestea cu bucurie. Foştii mineri spun că, dacă nu va continua explotarea aurului, argintului şi a celorlalte zăcăminte, localitatea nu va putea supravieţui.

„Viitor nu văd. Roşia a trăit de 2.000 de ani pentru mineri şi din minerit, locuitorii sunt pentru aşa ceva,” adaugă un alt localnic.

„De peste 2.000 de ani activitatea minieră a fost activitatea principală a acestei comunităţi şi acum o să trebuiască, dacă se va include în patrimoniul UNESCO, aceşti oameni vor trebui să se reorienteze, dar nu ştim la ce,” declară Eugen Furdui, primar Roşia Montană.

Ministrul Culturii spune că mineritul va putea continua, chiar dacă vestigiile vechi de mii de ani din Roşia Montană vor intra în patrimoniul UNESCO.

„Introducerea în patrimoniul Unesco nu are legătură cu exploatarea. Ea se poate face în continuare dar cu obţinerea autorizaţilor,” spune Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii.

7 din cei 80 de kilometri de galerii de la Roşia Montană datează de mai bine de 2.000 de ani.