Deşi în România este greu de crezut că poţi ajunge director într-o companie de stat fără a fi susţinut de persoane influente, Raluca Balmuş a reuşit acest lucru după ce a devenit şef de promoţie. CV-ul ei a ajuns la administratorul Hidroelectrica.
„Nu o văd ca şi o chestie de noroc. Eu am muncit toată viaţa mea pentru toate rezultatele mele din şcoală. Am cântărit foarte bine alegerea asta, să nu dezamăgesc şi să nu mă fac de râs, dar e o şansă pentru toţi tinerii care nu au fost promovaţi şi sunt într-un con de umbră, poate vor ieşi şi ei în faţă. Eu promovez la rândul meu tinerii”, spune Raluca Balmuş, directorul hidrocentralei Stejaru.
A început ca ucenic la atelierul de mecanică, apoi a fost promovată ca inginer de producţie. De trei luni este director şi are peste 450 de oameni în subordine. Puterea centralelor pe care le administrează este echivalentă cu cea a unui reactor nuclear.
Cea mai mare centrală pe care Raluca Balmuș o are pe mână este cea de la Bicaz. Numită bătrâna doamnă a sistemului energetic românesc, este prima hidrocentrală de mare putere construită în România.
Un alt student cu note de zece a lucrat la construcţia ei, în anii 50. Apoi a rămas director aici 40 de ani. Îşi aminteste cum zeci de oameni au murit atunci, în timp ce săpau galeriile în munte.
„Se mai făceau greşeli la împuşcături, uita să evacueze lumea. Era pericolul şi ameninţarea că dacă un baraj din ăsta se rupe ajunge în zona Piatra Neamţ 60 de metri, la Bacău 20-30 de metri coloană de apă”, spune Liviu Guţiu, fost director de hidrocentrală.
Dupa 55 de ani, a început reparaţia vechii centrale. Cei care au câştigat licitatia sunt urmaşii din Cehia ai fostei companii Skoda, care a montat acum jumătate de secol turbinele care generează curentul electric.
Remus Borza, administratorul special al Hidroelectrica: „Tatăl lui Emil Jivka a predat echipamentele şefului de şantier pe partea de montaj Gheorghe Anghel. Ghiţă Anghel. Ziceţi că nu e un paradox. Iată, copiii celor doi eroi ai acestei centrale, după 55 de ani s-au cunoscut aseară şi şi-au dat mâna”.
75 de milioane de euro va costa retehnologizarea centralei Bicaz-Stejaru, iar reparaţiile vor dura șapte ani.