Ipotezele luate în calcul în ancheta tragediei aviatice. Miercuri, primul raport despre accident

Noi detalii în cazul băiatului mort la Spitalul din Târgu Jiu: Medicul de gardă nu a completat foile de observație

Accident grav pe un șantier din Capitală. O placă de beton a căzut peste un utilaj în care ar fi o persoană

Accident grav în Mehedinți, cu trei mașini implicate. Patru victime au fost transportate la spital

Rusia folosește cele mai mari avioane din lume pentru a-și retrage tehnica militară din Siria

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu

Avionul nu avea un sistem performant de degivrare, dar nici aparatură de bord care să-l ajute pe pilotul Adrian Iovan să determine locul exact în care se află şi ce decizii ar fi trebuit să ia.

Anchetatorii iau în calcul varianta ca starea precară a avionului şi vremea nefavorabilă să fi dus la prăbuşirea aeronavei. În momentul tragediei, în zonă temperaturile erau negative, ploua şi era burniţă, iar toate acestea ar fi putut duce la acoperirea cu gheaţă a motorului. Afectate ar fi fost şi flapsurile aparatului de zbor. Se presupune că din această cauză, pilotul Adrian Iovan a cerut permisunea să zboare la o altitudine mai mică ca să pună în funcţiune sistemul de degivrare.

În plus, în zona respectivă există un plafon de nori foarte gros și ceață, lucru confirmat de unul dintre supraviețuitori.

„Pe parcursul trecerii munților a survenit un val de ceață, avionul a pierdut înălțime, a pierdut un motor, am văzut copacii de aproape”, spune medicul Radu Zamfir, unul dintre supraviețuitori.

„Sunt erori de navigaţie care îl fac pe pilot să creadă că e în alt loc decât în cel real. Ajunge în locul nepotrivit, în momentul nepotrivit. Avionul nu avea sisteme moderne care să arate pe ecran situația reală”, susține Dan Andrei, specialist în aviaţie.

Avionul nu a fost distrus în totalitate, lucru care, teoretic, ar trebui să-i ajute pe anchetatori să stabilească mai uşor cauzele prăbuşirii.

„Toate probele accidentului au fost ridicate și conservate, sigilate și vor fi supuse expertizei. Apoi, se va face o evaluare a probațiunii și se va stabili care a fost mecanismul producerii accidentului”, spune Lazăr Augustin, procuror general la Parchetul Curții de Apel Alba Iulia.

Rezultatul anchetei, la care participă procurori de la Parchetul Curții de Apel, reprezentanți ai Ministerului Transporturilor și criminaliști din cadrul Poliției Române ar urma să fie anunțat în aproximativ o lună de zile.