INTERVIU.Ministrul britanic pentru Europa: Londra vrea să vadă că România își îmbunătățește cultura statului de drept

Anne-Marie Blăjan: Aş începe discuţia noastră cu câteva numere. Aveţi un număr al românilor care beneficiază de ajutoare sociale în Marea Britanie?

David Lidington: Sistemul pe care l-am moştenit de la guvernul anterior nu a măsurat numărul de oameni din alte ţări europene sau din afara Europei care beneficiază de asistenţă socială. Fiindcă nu vorbim doar despre şomeri, ci şi despre cei care au un venit foarte mic, care primesc o sumă de bani pentru a le ridica veniturile. Aşa că nu avem cifre care să acopere toate aceste categorii. Şi nu le avem pe naţionalităţi.

Anne-Marie Blăjan: Şi atunci de unde vin toate aceste temeri privind o migraţie a românilor pentru beneficii sociale, acel aşa-numit turism pentru beneficii sociale?

David Lidington: Informaţiile despre românii care muncesc în Marea Britanie, în baza mai multor tipuri de permise, arată că marea lor majoritate a muncit, a plătit taxe şi uneori a acceptat locuri de muncă pe care britanicii refuză să le facă. Şi mulţi angajatori spun că românii şi alţi est-europeni au o foarte bună etică a muncii, de aceea îi şi angajează.

Recunosc că există îngrijorări în Marea Britanie, iar ele au mai multe cauze. Prima dintre ele este legată de momentul în care au aderat la UE ţările grupului de la Vişegrad. Regatul Unit a fost printre puţinele state UE care nu au avut perioade de tranziţie (n.r. nu au impus restricţii) pe piaţa muncii. La acea vreme am fost destinaţia firească. Iar guvernul de la acea vreme a publicat o estimare şi a fost teribil de eronată. Asta a creat nesiguranţă în rândul populaţiei. În al doilea rând, cred că dezbaterea trebuie văzută într-un context mai larg. Dacă vorbim despre migraţia din ultimii 20 de ani, în Marea Britanie au intrat, în medie pe an, câteva sute de mii de imigranţi. Cam două treimi din afara UE şi doar o treime din Europa. Unii au venit temporar, alţii s-au stabilit aici. Acest nivel ridicat al imigraţiei a suscitat îngrijorarea populaţiei.

Celălalt element de context este faptul că ne aflăm într-o dezbatere mai largă privind reforma sistemului nostru de asistenţă socială, iar guvernul nostru are un proiect foarte ambiţios în acest sens. Şi reduce beneficiile sociale în general, pentru cetăţenii britanici. Aşa că este natural ca această reformă să suscite controverse. Iar oamenii îşi spun: dacă ne uităm la reducerea beneficiilor, care este situaţia imigranţilor în Marea Britanie, care este situaţia în alte ţări din lume? Suntem siguri că regulile noastre sunt echitabile pentru toţi? (...)

Poziţia guvernului nostru este foarte clară: vom ridica restricţiile aşa cum ne cere Tratatul. Însă ne vom asigura că regulile noastre privind accesul la beneficii sociale sunt echitabile. Dar dacă va exista o schimbare a sistemului pentru cetăţeni care provin din UE, vom aplica în mod egal aceste reguli, din orice ţară ar proveni ei. Nu vom singulariza România sau orice altă ţară.

Anne-Marie Blăjan: Ca să ne fie clar aici în România şi opiniei publice britanice: se teme guvernul dumneavoastră că românii vor veni în Marea Britanie pentru beneficiile sociale, că va exista acel turism pentru asistenţă socială?

David Lidington: Nu ştim, ca guvern, câţi oameni vor veni din România şi Bulgaria anul viitor. Experienţa Irlandei sau a Suediei care au ridicat mai devreme restricţiile pe piaţa muncii a demonstrat că nu vor fi atât de numeroşi ca atunci când s-au eliminat restricţiile pentru ţările grupului de la Vişegrad. În mod logic, din moment ce restricţiile nu mai există în niciuna dintre ţări, nu ar trebui să fie aceeaşi situaţie ca atunci când au aderat la UE ţările grupului de la Vişegrad (n.r. în 2004). Dar experienţa guvernului anterior şi marile erori de estimare pe care le-au făcut ne determină să spunem că ar fi o prostie să facem predicţii care ar fi, mai degrabă, nişte presupuneri ineficiente.

Pe baza experienţei anterioare, majoritatea europenilor din centrul şi estul Europei care vin în Anglia o fac pentru a munci. Iar britanicii cred că dacă oamenii vin legal în Marea Britanie, muncesc, plătesc taxe şi învaţă limba engleză, importantă pentru integrare, sunt bineveniţi, pentru că joacă un rol în societate. Dar oamenii vor să ştie că limităm orice risc ca britanici sau oameni veniţi din afară să exploateze sistemul de asistenţă socială.

Anne-Marie Blăjan: Vorbeaţi despre ţările care au ridicat restricţiile mai devreme şi nu au fost invadate de români. Însă în presa britanică nu vedem şi această informaţie, politicieni britanici şi colegi de-ai dvs. de Guvern nu oferă şi acest punct de vedere presei şi opiniei publice.

David Lidington: Presa este independentă, scrie ceea ce vrea. Însă cred că este important să vedem dezbaterea din Marea Britanie în contextul mai larg al imigraţiei din ultimele două decenii. Nu doar din UE, dar asta i-a făcut pe oameni să creadă că nu există un sistem de imigraţie cu reguli bine stabilite. Opinia publică are un puternic sentiment de neîncredere în sistemul nostru de imigraţie şi azil.

Anne-Marie Blăjan: Presa britanică a vorbit despre intenţia guvernului dumneavoastră de a face o campanie cu postere pentru a descuraja venirea românilor în Regatul Unit. Şi nu am auzit un răspuns clar din partea oficialilor britanici. A avut Guvernul intenţia de a face acest gen de campanie?

David Lidington: Nu, nu s-a discutat asta niciodată de către miniştri. Şi vreau să spun clar un lucru: oricine vrea să vină în Marea Britanie, să muncească sau ca turist sau investitor, ştie care este sistemul, cunoaşte informaţiile care îi sunt la dispoziţie.

David Lidington: Sunt probleme în alegerea şefilor parchetelor

Anne-Marie Blăjan: Care este evaluarea dvs. privind funcţionarea statului de drept în România, în contextul problemelor pe care le-am avut vara trecută? Până la urmă, oamenii sunt tentaţi să imigreze şi când simt că situaţia din propria ţară nu este ceea ce şi-ar dori şi nu găsesc condiţiile pentru o viaţă bună pentru ei şi familiile lor.

David Lidington: România a făcut progrese în privinţa statului de drept de la căderea comunismului şi, în special, odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Însă mai sunt lucruri de făcut, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV). Sunt probleme în special în privinţa procesului de numire a procurorului general şi al şefului DNA pe care le-am discutat cu miniştrii români. Marea Britanie vrea să vadă că România îşi îmbunătăţeşte cultura statului de drept. Este un proces care a avut succes, nu are rost să ezităm să recunoaştem asta, dar se mai pot face multe. (...) O ţară care vrea să atragă investiţii trebuie să recunoască faptul că statul de drept este un element important în deciziile pe care oamenii de afaceri le iau atunci când vor să investească într-o ţară.

Anne-Marie Blăjan: I-aţi întâlnit pe oamenii de afaceri britanici care au afaceri în România. Care a fost mesajul lor?

David Lidington: Că sunt oportunităţi de afaceri aici şi că ar trebui să profite de ele mai multe companii britanice. Am vorbit despre domenii de investiţii precum servicii financiare, agricultură, domeniul farmaceutic şi energie. Şi am vorbit despre agenda europeană şi despre nevoia de a reduce complexitatea birocratică a modului de a face afaceri, pentru că acum concurăm cu Brazilia, China, Mexic, Malaezia. Dacă nu vom schimba ceva pentru a fi mai competitivi, generaţiile următoare nu îşi vor mai putea păstra acelaşi nivel de trai.

Anne-Marie Blăjan: Dar sunt îngrijoraţi de corupţia din România? Pentru că nu am intrat în spaţiul Schengen tocmai pentru că anumite state membre nu consideră că facem suficient în lupta anticorupţie.

David Lidington: Opinia Guvernului britanic, în calitate de non-membru al spaţiului Schengen, este că România a îndeplinit criteriile tehnice pentru aderare, dar este decizia statelor Schengen să decidă acceptarea unor noi membri. Altfel, aş continua să dau mesajul că este în interesul României să continue să îşi îmbunătăţească standardele anticorupţie, implementarea măsurilor prevăzute de legile anticorupţie, nu doar crearea de legislaţie. Pentru că schimbarea mentalităţii decidenţilor din business, din politică sau chiar a presei din alte ţări ia timp. Este un proiect care cere perseverenţă şi angajament deplin în a face lucruri.

Interviu realizat de Anne-Marie Blăjan